Relaţia dintre România şi Republica Moldova trebuia să treacă într-o nouă etapă, de la „Podul de Flori” la „Podul de Bani”. Opinia a fost exprimată într-un interviu pentru moldNova de către Doru Dendiu, candidat pentru un post de senator în Parlamentul de la Bucureşti din partea Partidului Mişcarea Populară.
În interviu, Doru Dendiu spune că intenţionează să pună la punct un birou de consultaţii juridice la Chişinău în chestiuni ce ţin de relaţiile cu statul român.
Întrebat ce poate face un senator de la Bucureşti pentru alegătorii săi dintr-o circumscripţie precum Republica Moldova, Doru Dendiu răspunde: „Aparent, după cum comenta un bun prieten din Spania, foarte puţin. Un senator printre alte sute… E totuşi departe de adevăr, dacă există iniţiativă. Din ceea ce am observat, atât în perioada când am fost corespondent TVR în Republica Moldova, cât şi ulterior, după implicarea în politică, românii din Republica Moldova au o foarte mare problemă cu aplicarea legislaţiei care se referă la ei. Discutăm aici atât despre neajunsurile din Legea privind cetăţenia, cât şi despre alte chestiuni legale ce apar în cazul familiilor mixte, de exemplu. În acest sens, intenţia mea este de a crea la Chişinău un birou pentru consultaţii juridice gratuite. Încadrat cu 2 jurişti, basarabeni desigur. Ei vor fi remuneraţi prin cabinetul senatorial, legislaţia îmi permite câteva posturi. Practic îmi propun să preiau şi să extind sistemul de audienţe pe care domnul Eugen Tomac, deputat şi preşedinte executiv PMP, l-a aplicat cu succes în cei 4 ani de mandat. Va fi dificil, recunosc, dar împreună cu echipa de campanie şi colegii din organizaţiile noastre europene căutăm soluţii pentru a oferi consultanţă gratuită şi românilor din alte state. Ca senator, va trebui să reprezint nu doar interesele cetăţenilor români din Republica Moldova, ci şi pe ale celor din Federaţia Rusă, de exemplu”.
Dendiu consideră că o iniţiativă legislativă prioritară pentru românii de peste Prut ar fi înfiinţarea „ministerului pentru Republica Moldova”.
„Desigur, aici prioritară este înfiinţarea ministerului pentru Republica Moldova, anunţat ca obiectiv al PMP atât de preşedintele Traian Băsescu, cât şi de domnul Eugen Tomac şi alţi lideri ai partidului. Propunerea s-a bucurat de un real succes în rândul membrilor şi simpatizanţilor noştri. Cu titlu personal, intenţia mea este să obţin acordul conducerii PMP pentru a iniţia în Parlamentul României o serie de pachete de legi care să vină în susţinerea directă a românilor din Republica Moldova, care sunt din ce în ce mai puţini. Am mai spus-o şi cu alte ocazii: de la «Podul de flori» şi «Podul de cărţi» trebuie să trecem la «Podul de bani», dar într-o formă mai aplicată şi mai ales mai eficientă decât până acum. Folosesc exemplul grădiniţelor renovate prin ajutorul nerambursabil acordat de Bucureşti, ajutor negociat de preşedinţii Băsescu şi Ghimpu. E un lucru bun, era necesar, am doi băieţi la grădiniţă în Chişinău, ştiu ce spun. Dar, aici este un mare dar, în aceste grădiniţe se vorbeşte şi limba rusă, iar unele educatoare le povestesc copiilor despre Moldova Mare, Moldova stataliştilor lui Dodon. Este de lucru şi în privinţa instruirii acestor cadre. Eu, de exemplu, aş prefera ca România să contribuie financiar la construirea de grădiniţe noi, încadrate cu personal pregătit în centre precum Casa Limbii Române. Similar şi în învăţământul mediu şi superior. De ce să nu avem o Universitate Română, la Chişinău ? Mai am o durere, dacă discutăm despre bani. Majoritatea românilor au plecat peste hotare. Cei care au rămas o duc foarte greu. Profesori, meseriaşi, jurişti … pentru cei implicaţi activ în viaţa comunităţii româneşti mă voi bate să instituim un sistem de îndemnizaţii de stat, pentru cei încă activi. Şi un sistem de pensii de stat, pentru cei retraşi din activitate. De exemplu, pentru dascălii români de la Liceul Lucian Blaga din Tiraspol o îndemnizaţie de stat lunară de 500 RON ar fi, zic eu, ştiind eforturile pe care le-au depus în timp şi continuă să le depună, prea mică. Similar pentru istorici, jurnalişti şi alte categorii profesionale”, a subliniat Doru Dendiu.
Citiţi aici interviul integral.
