„19 iunie – o zi tristă în istoria Benderului şi a Transnistriei. În aceasta zi, acum 19 ani, forţele militare ale Republicii Moldova au luat cu asalt oraşul Bender. Atunci a avut loc una dintre cele mai sângeroase operaţiuni desfăşurate de către naţionaliştii moldoveni împotriva locuitorilor din Transnistria” (sic!), transmite oficiosul regimului transnistrian Olvia-press.
Nelipsite sunt şi datele statistice conform cărora, în timpul confruntării armate din Tighina, şi-ar fi pierdut viaţa circa 498 de persoane, fără a specifica din partea cărei forţe au fost acele victime. Or, conform relatărilor unor voluntari, participanţi la luptele din iunie 1992, trupele smirnoviste au recurs la metode josnice de dezinformare în masă, astfel încât peste ostaşii moldoveni căzuţi s-a trecut cu tancurile, după care au fost transportaţi în centrul oraşului, dându-i drept victime ale românilor.
Ceremonia va fi deschisă de autoproclamatul lider transnistrian, Igor Smirnov, fiind însoţit de Anatolii Kaminsky, preşedintele consiliului suprem, Veaceslav Kogut, şeful administraţiei de stat, precum şi un oarecare lider al „ong”-ului „Pamiaty”, Liudmila Malyciukova.
Depunerile de flori vor avea loc la memorialul militar „Aleea Slavei” construit în locul unde la 1 aprilie 1992 a fost distrus un autovehicul care transporta miliţiile gardiste. Să nu uităm că simultan cu aderarea Republicii Moldova la ONU, pe 2 martie 1992, efective ale regimului secesionist de la Tiraspol şi unităţile de cazaci din Federaţia Rusă au atacat postul de poliţie din Dubăsari – unitate care se afla în subordinea Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova.
Evenimentul va fi încununat cu tradiţionala paradă militară a forţelor militare din regiunea separatistă dotată cu armament a Armatei a 14-a. Totodată, sursa transmite că pe 22 iunie va fi marcat şi începutul aşa-numitului „război pentru apărarea patriei” printr-un maraton de ciclism, care a dat startul pe 15 iunie şi se va termina pe 19 iunie în Tighina.
Notă Info Prut: Conflictul armat dintre Republica Moldova şi pretinsa „republică moldovenească nistreană” începe la 2 martie 1992, când aceasta devine membru cu drepturi depline al ONU. În aprilie 1992 Rusia se implică activ în regiune prin intermediul Armatei a 14-a, având intenţia de a păstra Tighina drept cap de pod. La 1 aprilie poliţia moldovenească încearcă eliberarea oraşului aflat sub controlul forţelor secesioniste. În luptă cad 8 poliţişti. Noaptea târziu sosesc poliţişti şi voluntari dinspre Varniţa pentru ajutorarea poliţiştilor asediaţi. Vor mai ajunge şi alte forte moldoveneşti, astfel că, în dimineaţa de 20 iunie, oraşul era în mare parte sub control moldovenesc. Tancuri grele ale Armatei a 14-a forţeaza podul spre Tighina, dar vor fi oprite de forţele moldovene. Forţele separatiste continuă tragerile asupra oraşului.
Începe un război în toată puterea cuvântului, oraşul Tighina fiind bombardat şi atacat cu armamant greu. În acelaşi timp sunt atacate şi alte localităţi: Dubăsari, Cocieri, Doroţcaia, Coşniţa. Populaţia civilă este pur şi simplu masacrată. Voluntarii cazaci şi forţele smirnoviste lansează atacuri cu aruncătoare de mine, rachete, asupra localităţilor, a populaţiei, a barajelor, releelor de televziune, posturilor de radio. Sunt minate şoselele şi drumurile, este bombardată şoseaua Tighina-Chişinău. În zonă sunt dislocaţi lunetiştii care înlătură „incomozii”. În perioada 20-25 iunie în Tighina intră 20 de blindate ale armatei ruse, având arborate drapelele Federaţiei Ruse. Poliţiştii moldoveni primesc ordin să se retragă şi să nu riposteze. Preşedintele Federaţie Ruse agresoare, Elţîn , refuză orice contact telefonic cu Snegur, asigurând că va continua agresiunea. Noi atacuri şi invazii au continuat determinând un exod în masă al populaţiei civile.
