Comisia pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Senatului României a organizat vineri, 17 iunie a.c., în colaborare cu Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP), Festivitatea de premiere a studenţilor etnici români cu merite deosebite din Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Republica Macedonia şi Albania, care studiază în centrele universitare din România. De fapt, premiaţi au fost 103 etnici români din R. Moldova şi 2 etnici români din Serbia din cei 244 anunţaţi de organizatori, aflaţi pe o listă care nu este disponibilă la această oră şi fără de care eu nu înţeleg cum s-au realizat diplomele. Probabil că au fost scrise pe loc, în baza listelor de la intrare… (UPDATE: am fost informată prin intermediul reţelei de socializare Facebook că diplomele au fost scrise cu o zi înainte de premiere, pentru cei care au confirmat participarea; lista, însă, a tuturor premianţilor, nu apare pe niciun site oficial). Dar, pentru că este prima acţiune de acest fel a unor instituţii ale statului, ea nu poate fi decât salutară şi de încurajat…
,,Tinerilor premiaţi astăzi le doresc să îşi păstreze normalitatea, să înţeleagă că dacă statul român, de fapt, contribuabilul român, toţi românii au investit în ei, trebuie să întoarcă înspre cei care au investit mult mai mult profesionalism, mai multă seriozitate şi responsabilitate”, a declarat pentru Info Prut preşedintele Comisiei pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Senatului României Viorel Badea. Totodată, acesta a subliniat că este important ca studenţii cu merite deosebite, premiaţi la festivitate, să revină acasă şi să transpună în fapt tot ce au învăţat în România.
Festivitatea s-a transformat în dezbatere atunci când au fost ridicate nişte semne de întrebare cu privire la realitatea reflectată de politicienii români faţă de cea trăită de studenţii etnici români din R. Moldova. Olga, o tânără studentă la Ştiinţe Politice, care îşi îndemna colegii să se informeze asupra drepturilor pe care le au în România, iar pe factorii de decizie să le asigure, astfel încât raportul dintre cele două părţi să nu fie unul încordat, trasat între voinţă şi rezistenţă, ci unul responsabil, fundamentat pe transparenţa comunicării drepturilor şi obligaţiilor. Atât ale actorilor publici care trebuie să faciliteze integrarea studenţilor etnici români din alte state în România (o denumire cam lungă, nu, şi cumva incompletă), cât şi ale celor care aleg să studieze în România. De asemenea, Petru, membru al uneia dintre organizaţiile de studenţi basarabeni din România (nu sună denumirea asta câteodată, a unei minorităţi fericite cu aşa statut asumat?), a ridicat problema selectării voluntarilor pentru taberele de vară de la Sulina, care, în opinia lui, se realizează numai din rândul anumitor organizaţii de basarabeni, legitimându-le, practic, pe acestea, ca fiind autentice, precum şi pericolul ghetoizării basarabenilor prin repartizarea locurilor în cămine, care, după părerea sa, nu permite basarabenilor o integrare printre românii din România, fiind dispuşi în cămine sau camere diferite. Discuţiile în contradictoriu au păstrat, totuşi, o linie elegantă, aşa cum se cuvine în somptuoasele săli din interiorul Casei Poporului… Intervenţia Olgăi a fost recompensată cu un loc de muncă din partea senatorului Viorel Badea. Cea a lui Petru cu răspunsuri pe care le intuia, poate: 1.Instituţiile statului român colaborează cu anumite organizaţii de basarabeni (criteriile nu au fost specificate); 2. Formal, repartizarea în cămine ţine de instituţiile de învăţământ la care au fost admişi tinerii. Informal, mai depinde şi de amabilitatea administratorilor din cămine. Dialogul dintre studenţi şi politicienii care le reprezintă interesele, în cadrul unui eveniment festiv, a revelat necesitatea organizării unor dezbateri referitoare la problemele pe care le întâmpină atât unii, cât şi ceilalţi, în procesul comunicării instituţionale din România.
,,Rolul acestui eveniment a fost de a confirma şi de a premia excelenţa basarabenilor care au venit în România, au venit cu convingerea că vor să facă treabă şi au demonstrat acest lucru prin rezultatele pe care le-au obţinut la studii„, a punctat pentru Info Prut secretarul de stat pentru românii de pretutindeni Eugen Tomac. De asemenea, acesta consideră că atât Parlamentul, cât şi Guvernul României trebuie să fie din ce în ce mai prezenţi în viaţa tinerilor care au ales să studieze în România şi nu în alte ţări. Eugen Tomac a mai precizat că sunt mult mai puţini tineri etnici români din alte state decât R. Moldova care vin să studieze în România şi că această situaţie trebuie soluţionată prin dialogul bilateral, care comportă şi aspecte dificile.
,,Am venit în România în urmă cu 9 ani. Am terminat Facultatea de Istorie la Timişoara, apoi masteratul, iar lucrarea de doctorat o scriu în domeniul arheologiei. Este o mare onoare pentru mine că am primit acest premiu”, a declarat pentru Info Prut Elena Maria Barbu, originară din Banatul sârbesc.
O altă tânără studentă, din R. Moldova, Ludmila Gamurari, a încheiat primul an de facultate în România cu media 10. Învaţă la Suceava, la Istorie şi Geografie, specializarea Ştiinţe Politice şi plănuieşte ca masteratul şi studiile de doctorat să le continue în alt stat din Uniunea Europeană. ,,Vreau o nouă experienţă, în altă ţară şi vreau să compar sistemele de învăţământ. Sunt interesată de educaţie şi vreau să văd alte modele de învăţământ decât cel din România şi R. Moldova”, a precizat Ludmila.
Personal, le urez acestor tineri cu rezultate frumoase la învăţătură să confirme investiţia realizată de statul român în dezvoltarea lor… De asemenea, nu pot decât să sper că România să reprezinte mai mult decât un stat intermediar pentru ei sau o rampă către un loc de muncă bine remunerat în spaţiul european, vest european.
Foto: Iulia Modiga/Info Prut
