În contextul împlinii a 76 de ani de la masacrul care a avut loc pe 7 februarie 1941 în Lunca Prutului, ţinutul Herţa, regiunea Cernăuţi, Societatea „Golgota” a organizat conferința „Masacrul de la Lunca Prutului – o tragedie sângeroasă a românilor din nordul Bucovinei și Ținutul Herța”.
Libertatea Cuvântului precizează că în cadrul conferinței s-au făcut cunoscute și unele date noi despre masacrele atât de la Lunca Prutului, cât și de la Fântâna Albă. La eveniment s-au înălțat rugăciuni pentru pomenirea martirilor, s-au cântat cântece patriotice, au fost aprinse lumânări și a fost întinsă o masă de pomenire.
La conferință a participat și Edmond Neagoe, consul în cadrul Consulatului României la Cernăuți, informează sursa citată.
În urma pactului Ribbentropp-Molotov (1939), Basarabia, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţei au fost anexate de către URSS în 28 iunie 1940.
În noaptea de 6 spre 7 februarie 1941, circa 600 de ţărani, bărbaţi tineri şi adulţi, printre care şi două femei şi doi copii, din mai multe sate din raioanele Herţa şi Noua Suliţă (Coteni, Buda, Boian, Ostriţa Herţei, Horecea Mănăstirii, Horecea Urbană, Plaiul Cosminului, Ceahor, Corovia, Mahala – toate parte acum din comuna Mahala) au încercat să treacă Prutul îngheţat, prin nămeţi şi pe un viscol năprasnic, pentru a ajunge în România.
La câteva sute de metri de graniţă, pe malul Prutului, au dat de o sârmă. Au crezut că au ajuns în România şi au strigat „ura!”, de bucurie. În scurt timp, sovieticii au pornit mitralierele care i-au omorât pe majoritatea dintre ei. Pentru toţi cei morţi au fost săpate gropi comune. În iulie 1941 a fost descoperită numai una dintre cele trei gropi comune cu 107 cadavre, celelalte două fiind luate de viiturile Prutului.
