Între 16 și 19 mai 2017 a avut loc cea de-a III-a ediție a Zilelor Literaturii Române în Republica Moldova, festival care revine după o pauză îndelungată, cauzată de schimbările administrative (și politice) din cadrul Institutului Cultural Român, care organizase, prin Centrul Național al Cărții, în colaborare cu Primaria Municipiului Chișinău, Editura Cartier și revista „Punkt“, primele două ediții, în 2010, respectiv 2011.
Anul acesta s-a decis reluarea seriilor de evenimente centrate pe literatura română contemporană, scrisă atât în Republica Moldova, cât și în România, iar organizatori au fost, de această dată, Uniunea Editorilor din Republica Moldova și Editura Cartier, care au avut alături numeroși parteneri. Invitați la această ediție a Zilelor Literaturii Române au fost, pe de o parte, prozatori și poeți, iar de cealaltă parte, critici, istorici și jurnaliști literari. Lista complete a participanților este aceasta: Mircea V. Ciobanu, Vitalie Ciobanu, Dan Coman, Nina Corcinschi, Alexandru Cosmescu, Ana Donțu, Gheorghe Erizanu, Paula Erizanu, Vasile Ernu, Iulian Fruntașu, Emilian Galaicu-Păun, Mariana Jitari, Florin Lăzărescu, Nicolae Leahu, Alexandru Matei, Alina Purcaru, Emanuela Sprânceană, Maria Sleahtițchi, Tatiana Țîbuleac, Lucia Țurcanu și Radu Vancu. M-am bucurat să mă număr și eu printre participanți, așa că notez la cald, în rândurile ce urmează, câteva impresii adunate pe parcursul celor patru zile petrecute în Chișinău.
Ronțăi câțiva covrigei uscați cu vanilie, cumpărați acum o săptămână de la Chișinău pentru drumul de aproape zece ore de întoarcere spre București, și mă gândesc că timpul petrecut în capitala Republicii Moldova a trecut nedrept de repede. Am ajuns acolo marți dimineața, 16 mai, chiar la începutul festivalului Zilele Literaturii Române, și am plecat după terminarea acestuia, sâmbătă, 20 mai. Cele patru zile pline au fost o sărbătoare a literaturii române contemporane (și clasice reactualizate, reluate în contexte noi), o literatură încă prizată prea puțin, cu tiraje în general mici, cu o plajă de cititori, spun profesioniștii cărții, extrem de restrânsă. Și, totuși, la Chișinău, tocmai cititorii m-au surprins (plăcut) cel mai tare. Numeros, interesat, curios, empatic, divers, publicul moldovean a fost un partener de dialog minunat, implicat, cald – foarte similar celui ieșean.
Setea de literatură s-a putut vedea cu ochiul liber la toate evenimentele organizate în cadrul Zilelor Literaturii Române, care a avut un program foarte bine structurat, astfel încât să atragă grupuri cât mai variate de participanți.
Citiți articolul integral în Suplimentul de Cultură.
