Toate regiunile Republicii Moldova sunt de 4-4,5 ori mai subdezvoltate decât Municipiul Chișinău, se arată într-un studiu elaborat de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale IDIS „Viitorul” la comanda PNUD.
La nivel regional, PIB-ul pe cap de locuitor ajustat la paritatea puterii de cumpărare este mic. Astfel, în municipiul Chișinău puterea de cumpărare este 4,2 USD, regiunea de nord – 3,3 USD, UTA Găgăuzia – 2,8 USD, regiunea de sud – 2,7 USD, iar în regiunea centru – puterea de cumpărare este de 2,5 USD.
„Pe fundalul inegalităților economice raportul între venituri și cheltuieli al populației din mediul rural și cea din mediul urban înregistrează o tendință stabilă de descreștere. Creșterea economică a fost compromisă putpernic de criza din sistemul bancar ca urmare a fraudelor din sistemul bancar, care a afectat semnificativ nivelul de viață al celor mai multe dintre grupurile sociale și profesionale ale țării, conform datelor Raportului Național de Dezvoltare Umană 2015/2016, lansat în data de 14 iunie 2017”, se precizează în studiu.
„Considerăm inegalitățile ca devieri de la media favorabilă, și anume de la rezultatul mediu al dezvoltării umane. În timp ce astfel de devieri se regăsesc în întreaga regiune a Europei și Asiei Centrale, inclusiv în Republica Moldova, există anumite probleme specifice contextului, care necesită soluții generate la nivel național”, a menționat Dafina Gercheva, coordonatoare rezidentă ONU și reprezentantă permanentă PNUD în Republica Moldova.
La rândul său, Igor Munteanu, directorul executiv al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) a declarat că Raportul este un produs analitic complex, cerut de nevoile societății, care abordează cea mai puternică provocare a Republicii Moldova, în acest moment, – însărăcirea populației, diminuarea standardelor de bună guvernare, înstrăinarea cetățenilor de procesul decizional, care descriu o tendință nefericită spre un model care generează inegalități.
„Mesajul principal al raportului este de a convinge opinia publică, instituțiile statului că dezvoltarea umană poate fi atinsă prin reducerea inegalităților cu eficientizarea politicilor de incluziune socială, reducerea sărăciei și cu stimulente pentru dezvoltarea afacerilor”, a menționat Igor Munteanu.
Raportul relevă că inegalitățile sociale se divizează: în materie de venituri și non-venituri. Inegalitățile în materie de venituri sunt, de regulă, de natură economică și sunt generate de diferențele existente în rândul populației, apărute ca urmare a unui cumul de factori, cum ar fi, de exemplu, practicile discriminatorii pe piața muncii (în funcție de sex, vârstă, apartenență etnică), salariile în stagnare, șomajul, oportunitățile inegale în educație și în inserție pe piața muncii ș.a.
„Inegalitățile în venituri salariale rezidă în diferențele de pregătire profesională, educație și instruire, performanțele obținute la locul de muncă. Dezvoltarea infrastructurii serviciilor este strategic importantă atât pentru creșterea economică, cât și pentru asigurarea unui control al stării de sănătate a populației, în special în mediul rural. Iar starea de sănătate ține direct de accesul populației la apă potabilă și sanitație. Lipsa rețelelor de canalizare și prezența fântânilor afectate mărește pericolul latent al bolilor cauzate de consumul apei în rândul populației. Autorii publicației recomandă orientarea politicilor și strategiilor spre dezvoltarea clasei de mijloc, pentru că aceasta reflectă o categorie mare de populație, care ar avea acces la servicii de calitate, ceea ce ar contribui la o dezvoltare umană durabilă”, se mai arată în raport.
