Jurnaliștii spanioli ai publicației La Tribuna de Cartagena dau ca exemplu unionismul de pe ambele maluri ale Prutului ca o tendință care contrazice scenariile legate de fărâmițarea Uniunii Europene în focare separatiste.
Subiectul reunificării dintre România și Republica Moldova ocupă locul fruntaș pe lista de exemple din publicația spaniolă. Jurnalistii spanioli observă că nu doar identitatea comună romanească face din procesul reunificării o necesitate istorică, ci și avantajele economice enorme pe care cetățenii din Republica Moldova le-ar avea, precum și integrarea automată în Uniunea Europeană.
„Deși la 28 mai 1812 Basarabia a fost anexată de Rusia, românii de pe ambele maluri de Prut nu au renunțat niciodată la ideea Reunificării, eveniment care va avea loc 100 de ani mai târziu, în 1918. Basarabia a ajuns din nou în mâinile rușilor odată cu semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov. La începutul anilor ’90, teritoriul și-a declarat independența sub numele de Republica Moldova. În timp ce o parte din populație se consideră în mod specific moldovenească, există mișcări viguroase care pledează pentru reunificarea cu România, având în vedere identitatea comună și faptul că automat s-ar integra prin Unire în Uniunea Europeană. Prezența fostului președinte al României Traian Băsescu în rândurile partidului unionist principal din Republica Moldova, Partidul reprezintă o dovadă a proiectului unionist”, relatează La Tribuna de Cartagena.
Pe lângă România și Republica Moldova, jurnaliștii spanioli mai dau si exemple (puțin probabile) de state care s-ar putea unifica: Grecia și Cipru sau chiar Danemarca, Suedia și Norvegia într-o formulă de regat unit.
