Miercuri, 27 iunie 2018, deputatul PMP Constantin Codreanu, președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, a prezentat în Camera Deputaților o Declarație politică prin care a evocat anexarea Basarabiei, nordului Bucovinei și ținutului Herța de către fosta URSS, din 28 iunie 1940.
În intervenția sa, deputatul Constantin Codreanu a ținut să precizeze: „Domnule președinte, stimați colegi, mâine, 28 iunie, se vor împlini 78 de ani de la anexarea cu forța a 11 județe ale României: Bălți, Cahul, Cernăuți, Cetatea Albă, Hotin, Ismail, Lăpușna, Orhei, Soroca, Storojineț și Tighina. Din trupul țării noastre au fost smulși peste 50 de mii de kilometri pătați și circa 4 milioane de cetățeni, în marea lor majoritate etnici români. Acest rapt teritorial s-a produs ca urmare a aplicării Protocolului adițional secret al odiosului Pact sovieto-german Ribbentrop-Molotov, semnat la Moscova în august 1939, prin care cele două state semnatare își stabileau cu de la sine putere sferele de interes ilegitim de la Marea Neagră la Marea Baltică, pe seama altor state”.
28 iunie a fost și rămâne „o zi neagră în istoria noastră națională. Ocupația sovietică a Basarabiei, nordului Bucovinei și ținutului Herța, străvechi pământuri românești, au însemnat refugiu, valuri de deportări în masă în GULAG, execuții sumare, foamete organizată, colectivizare forțată, persecuții religioase, genocid cultural, rusificare. Cele 11 județe ale noastre au pierdut în primul decenii de la anexare peste 800 000 de oameni, iar teritoriul lor a fost dezmembrat și incorporat în parte Ucrainei, atunci un auxiliar al Moscovei. Sper ca ședința plenară a Camerei Deputaților de la ora 10:00 să înceapă cu un moment de reculegere în memoria sutelor de mii de victime românești ale ocupației sovietice”.
Chiar dacă Pactul Ribbentrop-Molotov „a fost declarat nul și neavenit ab initio de către Parlamentele mai multor state, România este astăzi singura victimă a înțelegerilor secrete germano-sovietice care nu a revenit la situația anterioară acestora”.
„Astăzi, ne revine obligația sacră de face din reunirea Republicii Moldova cu România un al treilea proiect de țară, după aderarea la UE și NATO, în sensul celor cuprinse în Declarația Camerelor reunite ale Parlamentului din 27 martie anul curent, adoptată cvasiunanim. Cauza Reunirii transcende diferențele ideologice sau de partid și cere consens, acțiune solidară, ingeniozitate și spirit de inițiativă. Ca să readucem Basarabia acasă avem nevoie de: rezolvarea corectă și rapidă a chestiunii restabilirii cetățeniei române pentru cei care au fost privați abuziv de ea, reintegrarea infrastructurii energetice și de transport rutier și feroviar de pe cele două maluri ale Prutului, refacerea spațiului spiritual, cultural, mediatic și de telecomunicații comun, asigurarea financiară a proiectelor locale orientate către viitorul comun. Avem șansa rarisimă să convertim un dezavantaj istoric în avantaj. Unirea depinde de noi”, a mai declarat Constantin Codreanu.
