Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu, i-a prezentat deputatului PMP Constantin Codreanu, președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, situația înțelegerilor de cooperare/acordurilor de înfrățire între unitățile administrativ-teritoriale din România și din Republica Moldova pentru ale căror încheiere s-a solicitat avizul MAE din anul 2006 până în prezent.
Astfel, ministrul Afacerilor Externe i-a comunicat deputatului Constantin Codreanu lista unităților administrativ-teritoriale înfrățite oficial din cele două state românești, din care rezultă că numărul total al acordurilor de parteneraiat și înfrățire este în prezent de 529, dintre care 450 de acorduri au fost încheiate între unități administrative de nivelul I, iar 79 de acorduri între unități administrative de nivelul II.
Pe ani, numărul acordurilor de parteneriat și înfrățire încheiate cu avizul MAE este următorul: 2006 – 10 acorduri; 2007 – 1 acord; 2008 – 3 acorduri; 2009 – 8 acorduri; 2010 – 10 acorduri; 2011 – 16 acorduri; 2012 – 15 acorduri; 2013 – 24 de acorduri; 2014 – 21 de acorduri; 2015 – 26 de acorduri; 2016 – 110 acorduri; 2017 – 181 de acorduri; 2018 (primele 6 luni) – 104 acorduri.
Meleşcanu a precizat că situația prezentată evidențiază avizele solicitate în conformitate cu dispozițiile legii aplicabile și nu neapărat numărul acordurilor de cooperare semnate, având în vedere că nu toate unitățile administrativ-teritoriale informează ulterior ministerul cu privire la semnarea acordurilor de cooperare pentru care au solicitat avizul MAE.
„Înfrăţirile administrative între colectivitățile sau autoritățile locale, pe bază de Acorduri de parteneriat transfrontalier și colaborare, reprezintă o resursă importantă pentru dezvoltarea relaţiilor dintre România şi comunităţile de români din afara graniţelor ţării. În ultimii doi ani și jumătate au fost semnate circa 400 de noi acorduri de înfrățire între colectivitățile și administrațiile locale din România și Republica Moldova. Este o creștere vizibiă. Procesul va continua și în a doua jumătate a anului curent. Sperăm ca în următorii doi ani să putem ajunge la 1000 de acorduri, cunoscând că acestea creează inclusiv solidarități financiare, conform legislației române. Multe acorduri de înfrățire au dat deja roade concrete, primăriile din Republica Moldova beneficiind, în cadrul unor proiecte comune, de sprijin financiar consistent din partea primăriilor înfrățite din România. La capitolul acorduri de înfrățire, printre cele 9 state în care există comunități istorice de români, Republica Moldova se plasează pe poziția întâi, cu 529 de acorduri, urmată în descreștere de Ungaria – 225 de acorduri, Bulgaria – 75 de acorduri, Ucraina – 62 de acorduri, Serbia – 40 de acorduri, Grecia – 23 de acorduri, Republica Macedonia de Nord – 11 acorduri, Croația – 3 acoduri, Albania – 1 acord. În cazul Ungariei, Bulgariei, Ucrainei, Serbiei, Greciei, Republicii Macedonia de Nord, Croației și Albaniei este vorba, în cele mai multe cazuri de acorduri cu alte localități decât cele în care membrii minorităților românești înrudite sunt prezenți. Trebuie să facem tot posibilul pentru ca în următorii doi ani să nu existe în afara granițelor țării nicio localitate românească care să nu fie înfrățită măcar cu o localitate din România. Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării consideră că procesul încheierii acordurilor de înfrățire și parteneriat administrativ între comunitățile și administrațiile locale din România și cele din statele în care există comunități istorice de români trebuie stimulat în continuare și dinamizat, așa cum s-a întâmplat în cazul particular al statului înrudit Republica Moldova, al cărui corp social este constituit în proporție de peste 80% de etnici români. Exprimăm convingerea că autoritățile Statului român se vor mobiliza şi mai mult pentru valorificarea imensului potenţial de cooperare administrativă locală între cele două maluri ale Prutului şi pentru a da mai multă substanţă relaţiei speciale şi privilegiate dintre Bucureşti şi Chişinău, ştiind că în România avem 2 686 de comune rurale şi 265 de oraşe (dintre care 104 municipii) grupate în cele 41 de judeţe, iar în Republica Moldova avem 979 de primării rurale sau urbane grupate în 36 de unităţi administrative de nivelul II (raioane, municipii şi unităţi cu statut special)”, a declarat președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării.
