În cea de a doua zi a școlii de vară a avut loc o întâlnire la Casa Universitarilor cu subsecretarul de stat în cadrul Departamentului pentru Relații Interetnice, Sali Negiat. În mesajul său de întâmpinare reprezentantul departamentului a ținut să felicite organizatorii pentru inițiativă. „Știu destul de multe despre situația minorităților din Ucraina, fiindcă am călătorit de multe ori în Crimeea având legătură cu minoritatea tătară din regiune. Și aș vrea să adaug faptul că spre deosebire de statul ucrainean, în România minoritatea etnică participă la alegerile electorale cu proprii reprezentanți. Condiția de bază pentru a accede în Parlament ca partid politic este să depășească 5% din voturile pe țară. Momentan doar minoritatea maghiară au reușit să depășească pragul de 5%. Conform Constituției celelalte 19 minorități au dreptul fiecare la un loc în Camera Deputaților. Trebuie să mai menționez, de asemenea, că aceste minorități au ajutat, la rândul lor, în procesul de aderare a României în structurile europene și euro-atlantice. Astfel că fiecare din noi poate contribui la prosperarea propriei țări”, a menționat reprezentantul DRI.
Doamna academician Alexandrina Cernov a adus în discuție problemele cu care se confruntă comunitățile de români din Ucraina: „Din păcate relațiile româno-ucrainene sunt problematice. În regiunea Cernăuți avem niște școli cu predare în limba română și toate atacurile dinspre Kiev vin asupra lor. Iar atunci când încercăm să cerem să ni se respecte drepturile, ni se reproșează că școlile ucrainene din România nu se bucură de atâtea drepturi precum se bucură cele românești din Ucraina. Numărul școlilor românești din Ucraina este limitat în mod intenționat, iar sistemul educațional al Ucrainei are consecințe grave pentru toți românii de acolo. Cum se poate rezolva această problemă?”, a întrebat doamna Cernov.
Referindu-se la aspectul situației românilor din Ucraina, domnul Mihai Nicolae, președintele Institului „Frații Golescu” pentru Relații cu Românii din Străinătate, a remarcat importanța pe care ar trebui să o acorde România pentru proiectele regionale. „Desigur că avem nevoie ca minoritățile să fie susținute de autoritățile de la București, deoarece constatăm că există o agresiune din partea Kiev-ului sub toate aspectele asupra românilor nu numai din Nordul Bucovinei, ci și din Maramureșul istoric și sudul Basarabiei. De aceea nu trebuie să mizăm pe generalități, ci trebuie să pornim de la proiecte regionale, chiar și europene, dezvoltând astfel dialogul intercultural”.
În legătură cu acest subiect, subsecretarul de stat Sali Nagiat a declarat faptul că „ucrainenii trebuie să înțeleagă că ei înșiși au probleme cu Federația Rusă la granița de est. Ei nu vor fi liberi dacă nu vor lăsa în pace minoritățile naționale”.
„O idee care mi s-a părut destul de constructivă și ar putea fi un exemplu pentru noi este organizarea recentă a Congresului oamenilor de știință ucraineni, ceva similar am putea organiza și noi, românii de pretutindeni, în România”, a concluzionat doamna academician Alexandrina Cernov.
Amintim că Școala de vară: „Noi-cetățeni interactivi ai Europei” se desfășoară în perioada 11-15 iulie a.c. cu sprijinul oferit de Ministerul Culturii si Patrimoniului National, Departamentul de Relatii Interetnice, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor, înfiinţată recent de Camera Deputaţilor, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, Patriarhia Română, Editura “Alexandru cel Bun” din Cernăuţi, Clubul Maramureşenilor din dreapta Tisei şi organizaţia “Speranţa” (“Nadia”) din Slatina (Solotvino), Ucraina.
Foto: Iulia Modiga/Info Prut
