În ziua a 3-a participanții la școala de vară au vizitat Muzeul Național de Istorie a României. Cu această ocazie am purtat mai multe discuții cu tinerii români din regiunea Cernăuți. Masterandul George Bodnaraș de la Universitatea Națională din Cernăuți „Iurii Fedkovici” a vorbit despre sistemele electorale din Ucraina și România.
Info Prut: Ai vorbit la un moment dat despre diferența dintre sistemele electorale din Ucraina și România, și că sistemul din România nu poate fi aplicat în Ucraina. Care ar fi diferența?
George Bodnaraș: Deosebirea se referă la faptul că avem două societăți diferite. Am făcut un studiu comparativ complex, unde am analizat societatea, clivajele sociale și politice, practica politică, adică în ce mod se realizează politica în cele două state. Am pornit de la ipoteza că sistemul electoral românesc, care este considerat un model și este unul democratic, poate fi preluat de Ucraina, și am ajuns la concluzia că este imposibil deoarece sunt momentan sunt multe defecte. Din punct de vedere procedual sistemul este ideal și este convenabil pentru cei care doresc să aplice tehnici electorale și politice. Adică sunt înființate foarte multe societăți, asociații, partide politice, pseudo-partide politice care profită de sistemul electoral românesc și au șansa să trimită în Parlament persoane care nu fac politică, ci doar bussines sau apără interesele unei minorități. De exemplu, sistemul electoral din România oferă macedonenilor sau bulgarilor mai multe locuri în Parlament fără a reflecta numărul real al acestora. Deci în România sunt niște partide electorale care atrag pe toți (atracttive to all), astfel că cineva întotdeauna profită. În Ucraina singura soluție este cea de descentralizare prin atonomii teritoriale sau de implementat principiul clasterelor regionale/inter-regionale, adică adoptarea unor reforme la nivel local și nu la nivel național.
Info Prut: Crezi că prin aceste reforme drepturile românilor din Ucraina vor fi mult mai respectate?
George Bodnaraș: Desigur, fiindcă foarte mulți reprezentanți ai românilor vor avea șanse să intre în componența aparatului administrativ local și vor putea reprezenta interesele reale ale românilor.
Info Prut: Astăzi ați avut ocazia să vizitați Muzeul Național de Istorie a României și să aveți acces direct la istoria comună a tuturor românilor. Împărtășiți-ne câteva impresii?
Tina: Aș vrea în primul rând să mulțumesc organizatorilor acestei școli de vară. Pentru mine această călătorie în Țară reprezintă o experiență unică deoarece este pentru prima dată când vizitez Bucureștiul. Am fost impresionată de Tezaurul Național care se păstrează în muzeu și trebuie să spun că este unic în lume. Sunt fericită că am regăsit acea ospitalitate comună a românilor, oriunde s-ar afla. Și sper ca în viitor să mai revin fiindcă România are multe locuri frumoase.
Minu Pavalachi: Este altceva când vezi istoria pe viu și nu din manualele școlare. Este pentru prima dată când am văzut steagul lui Ștefan cel Mare original și este ceva impresionant. Aici am avut ocazia să mă familiarizez cu istoria națională a românilor, ceea ce nu poți face în Ucraina, or muzeele din Kiev nu expun case, exponate de origine dacică sau românească așa cum e în România, unde în Muzeul Satului am găsit case țărănești din toate regiunile istorice ale Țării.
Vizitele la Muzeul Satului, Muzeul Național de Istorie a României, Palatul Parlamentului sunt acțiuni desfășurate în cadrul școlii de vară „Noi – cetățeni interactivi ai Europei”.
