Iurie Reniţă a subliniat că obiectivul actualilor lideri politici de la Chişinău este de a consolida relaţiile cu România. „Ne dorim, pe lângă momentele lirice, poetice, să conferim şi multă substanţă, mult pragmatism” relaţiilor bilaterale, a precizat diplomatul.
Ambasadorul a subliniat că R. Moldova doreşte ca România să revină pe locul întâi în rândul ţărilor în care R.Moldova face exporturi, dar şi ca investitorii români să se orienteze spre ţara vecină. De altfel, apelul diplomatului moldovean către investitorii români este următorul: „Vă rugăm, chiar vă implorăm să treceţi cu mai multă fermitate şi încredere Prutul”.
Iurie Reniţă a mai declarat că articolele din presa internaţională care au criticat politica României faţă de cetăţenii moldoveni sunt consecinţa unei lipse de documentare, dar şi a unei campanii orchestrate a unor forţe politice.
Ambasadorul a evocat „posibilitatea de a fi prezente acele forţe politice care îşi doresc să se revină la situaţia de altădată, conflictuală dintre Bucureşti şi Chişinău”.
În ceea ce priveşte numărul cererilor de redobândire a cetăţeniei române depuse de moldoveni, ambasadorul a spus că este un drept individual al fiecărui cetăţean al Republicii Moldova de a-şi redobândi cetăţenia şi că nu ar trebui ca exercitarea unui drept individual să genereze îngrijorare.
Ambasadorul a mai spus că la referendumul pentru alegeri prezidenţiale din 5 septembrie vor fi organizate în România şase secţii de votare – două la Bucureşti, şi câte una la Iaşi, Cluj, Timişoara şi Galaţi. El a ţinut să sublinieze că îndeamnă cât mai multe persoane care au cetăţenie moldovenească să se prezinte la urne.
Reniţă a precizat că relaţiile R.Moldova cu Federaţia Rusă rămân pe un făgaş al normalităţii, Rusia fiind un partener strategic.
Vă prezentăm integral interviul acordat agenţiei MEDIAFAX de ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Iurie Reniţă.
Reporter: Presa occidentală a criticat de mai multe ori în ultima perioadă politica României faţă de R.Moldova. Am să vă citesc doar câteva pasaje: «Preşedintele Traian Băsescu păcăleşte Uniunea Europeană, acordându-le paşapoarte româneşti la sute de mii de moldoveni care vor putea circula liber în spaţiul UE», a scris publicaţia italiană Il Giornale, notând că, fără să ştie, UE are neoficial 28 de state membre; «Marea Britanie ar putea primi un aflux de aproape un milion de cetăţeni moldoveni, care au câştigat la loto după ce România le-a oferit paşapoarte UE», a relatat, la rândul său, Daily Express, cerând guvernului de la Londra să renunţe la sistemul social devenit „magnet” pentru imigranţi. Publicaţia Der Spiegel a relatat că preşedintele Traian Băsescu intenţionează să le ofere cu generozitate sute de mii de paşapoarte româneşti locuitorilor din R.Moldova, astfel că aceştia ajung «pe uşa din spate» în paradisul economic al Uniunii Europene. Cum comentaţi aceste critici?
Iurie Reniţă: Mai întâi de toate aş dori să vin cu o remarcă, după mine foarte necesară vizavi de subiectul în cauză, care a fost vehiculat în presa occidentală, a mai fost de asemenea foarte des abordat la Chişinău, la Bucureşti precum şi în alte capitale europene. Dar este necesar să venim cu următoarea constatare: Republica Moldova este prin excelenţă o ţară europeană. În Republica Moldova există o stare de spirit europeană foarte clară. Dacă îmi permiteţi, am să vă zic că 75-80 de procente din populaţia Republicii Moldova îşi vede viitorul ei în cadrul Uniunii Europene. După mine, aceste detalii sunt extraordinar de importante atunci când abordăm acest subiect care a fost invocat de prestigioasele publicaţii din străinătate. Deci, pornim de la un fapt – că cei care ajung în UE, cetăţenii Republicii Moldova, sunt cetăţeni europeni. În al doilea rând, există un cadru legal atât la Bucureşti, cât şi la Chişinău care prevede acordarea cetăţeniei. Cadru constituţional există în ambele ţări, care oferă această posibilitate. Deci, nu este ceva care nu s-ar cadra, care ar contraveni prevederilor legale din ambele ţări. Atât la Chişinău, Constituţia Republicii Moldova permite dubla cetăţenie, cât şi în România.
Reporter: Şi atunci ce credeţi? Este vorba despre o neînţelegere sau despre o campanie de presă intenţionată?
Iurie Reniţă: Sunt sigur că cei care au abordat un subiect la prima vedere sensibil – evident sensibil – nu s-au documentat suficient de bine pe domeniu, pe dosarul în cauză. Nu s-au documentat suficient de bine. Dacă ar fi studiat mult mai atent şi mult mai detaliat toate aspectele pe care le-am invocat le-aş fi solicitat respectuos chiar să meargă la Chişinău sau în oricare altă parte a Republicii Moldova, la nord, la sud, la centru, să se documenteze la faţa locului, să vadă care sunt stările de spirit acolo. Şi atunci, sunt sigur, abordările erau oarecum diferite. În niciun caz cele care au apărut.
Acesta e primul moment important. Al doilea moment care de asemenea urmează a fi luat în calcul: se pare la prima vedere că e o campanie cam orchestrată. Vedeţi, au apărut unul după altele articolele. S-ar părea că este cineva care din umbră dirijează, orchestrează apariţia acestor articole. N-aş fi tentat să cred că anume în modul acesta se procedează, dar sunt unele elemente care oarecum ar trăda pe cineva în spatele organizării acestor materiale. (…) Şi ar mai putea fi un moment după mine prezent, anume posibilitatea de a fi prezente acele forţe politice care îşi doresc să se revină la situaţia de altădată conflictuală dintre Bucureşti şi Chişinău. Se pare că ar exista. Nu vă pot da concret un nume al acestor forţe politice, detalii suplimentare. Dar se pare că pe alocuri aspectul cam nedocumentat ne-ar conduce la ideea că mai există forţe care îşi doresc să se revină la situaţia conflictuală de altădată dintre Chişinău şi Bucureşti. Cam în felul acesta aş da cu părerea vizavi de articolele respective.
Reporter: Aşadar, pe de-o parte, o lipsă de documentare, pe de altă parte o influenţă care continuă să existe din partea anumitor forţe cu interese contrare unei bune relaţii între România şi Republica Moldova, spuneţi dumneavoastră…
Iurie Reniţă: Exact, exact. Precum ştiţi foarte bine, relaţiile Republicii Moldova cu România sunt prioritare, sunt privilegiate şi sunt nişte relaţii strategice. Deci, din această calitate privilegiată, strategică, şi decurg acţiunile noastre. Actualmente există o deschidere fără precedent în raporturile bilaterale. Şi este obligaţia noastră, atât a ambasadei noastre aici, cât şi a factorilor decizionali, politici, de la Chişinău şi de la Bucureşti să valorificăm cât mai plenar această conjunctură extraordinar de favorabilă, inclusiv pe domeniile politic, economic, cultural, pe toate domeniile. Am avansat considerabil şi pe aspectul politic, care anterior a cunoscut, să zic. momente nu dintre cele mai plăcute. Sau, dacă doriţi, chiar a fost o perioadă de ruşine şi de umilinţă de care au fost marcate profund raporturile bilaterale. Noua conducere de la Chişinău, Alianţa pentru Integrare Europeană, are o altă abordare vizavi de raporturile bilaterale. Şi a manifestat-o prin acţiuni concrete. Aceasta este marea deosebire dintre ceea ce a fost anterior şi ceea ce este în prezent. Reiterez: scopul nostru este de a extinde şi de a consolida raporturile bilaterale pe toate palierele – politice, economice, culturale şi de altă natură.
Reporter: Care sunt aceste forţe care nu doresc buna înţelegere?
Iurie Reniţă: N-aş vrea să insist asupra lor. Cred că sunt cei care nu şi-au dorit nici anterior relaţiile bune între Chişinău şi Bucureşti.
Reporter: Spunea Ministerul de Externe român că în primele patru luni ale anului 2010 Ministerul Justiţiei a soluţionat 10.846 de dosare de redobândire a cetăţeniei pentru persoane din Republica Moldova. Cum vi se pare – mult, puţin?
Iurie Reniţă: Vreau să vă zic că este un drept individual al fiecărui cetăţean al Republicii Moldova de a-şi redobândi cetăţenia. Este stipulat foarte clar în cadrul legal de la Chişinău şi în cel de la Bucureşti. Deci, cred că nu este cazul să fim atât de îngrijoraţi, de preocupaţi de faptul că un drept individual este exercitat de o persoană anume. Dacă mă întrebaţi ca cifră dacă este mult sau puţin, consider că este dreptul fiecăruia şi nu aş putea să mă pronunţ pe marginea subiectului în cauză. N-aş vrea să dau cu părerea altfel, în caz contrar, ar însemna să provoc oarecum sentimente nu dintre cele mai plăcute persoanelor care au aplicat sau intenţionează să o facă. Important este să conştientizăm că este un drept individual şi este dreptul persoanei de a-şi exersa acest drept.
Reporter: Apropos de neliniştile legate de cetăţenii moldoveni care ajung în România şi apoi pleacă spre celelalte state UE, aveţi cumva o estimare – bănuiesc că un număr exact nu există – al acestora?
Iurie Reniţă: Conform cifrelor oficiale, jumătate de milion ar fi peste hotarele Republicii Moldova. Dar când vorbim despre hotarele Republicii Moldova, avem în vedere atât ţările occidentale, europene, cât şi Rusia, Ucraina. Se pare că în realitate cifra este cu mult mai mare. Există şi imigraţia ilegală, în mare parte. O cifră exactă este foarte greu de dat pentru că procesul este în permanentă derulare şi, conform datelor oficiale, este greu de a face o estimare foarte, foarte clară. Oricum, este o cifră impunătoare pentru realităţile Republicii Moldova. Şi, evident, ne-am dori foarte mult ca cetăţenii Republicii Moldova să aibă posibilitatea de a activa pe teritoriul Republicii Moldova. Dar cunoaşteţi foarte bine că ne confruntăm cu mai multe aspecte economice dificile, inclusiv şi de natură separatistă – este vorba despre problemele din partea zonei de est a Republicii Moldova. Şi, în contextul acesta, este important că actualmente noua guvernare a reuşit să stabilizeze situaţia. Am să vă invoc un detaliu extrem de important, care ar putea părea neverosimil. În momentul în care în zonă, în regiune, sunt reduse salariile, pensiile, la Chişinău este tocmai viceversa. Recent, Guvernul a adoptat o hotărâre de Guvern care prevede majorarea salariilor profesorilor, pensionarilor. E tocmai ceva invers faţă de ceea ce marchează profund conjunctura regională şi chiar internaţională.
Reporter: Este o consecinţă a unei reveniri economice?
Iurie Reniţă: Aş zice mai degrabă că este o dexteritate a actualei conduceri de la Chişinău de a identifica soluţiile cele mai indicate pentru depăşirea problemelor economice şi financiare. Ziceam că este o echipă nouă, tânără, foarte energică, care ştie să-şi facă treaba bine pe toate domeniile, fie că este vorba despre politca externă, despre economie, despre alte domenii, finanţe. Republica Moldova actualmente este, să zic aşa, profund marcată de un elan, de un spirit tineresc, ceea ce conferă foarte multă încredere şi certitudine în parcursul ei european. De aceea ziceam că o parte din cetăţenii noştri oarecum au avut posibilitatea să se convingă şi să tragă o concluzie că ar putea să rămână şi acasă să activeze în cadrul Republicii Moldova. Evident, nu ne reuşesc toate. Pe parcursul unui an de zile este imposibil de a recupera ceea ce nu s-a făcut pe o perioadă mult mai îndelungată. Dar, oricum, sunt semnale, sunt mesaje foarte clare atât pe plan intern, cât şi pe plan extern. Factorul extern, prezenţa masivă a investiţiilor străine, a sprijinului, a suportului financiar extern este considerabilă.
Reporter: În topul investiţiilor, cine ocupă primul loc?
Iurie Reniţă: Vă referiţi în ansamblu?
Reporter: Investiţiile străine în Republica Moldova…
Iurie Reniţă:Ne-am dori foarte mult ca România să fie pe primul loc nu numai prin investiţii, ci şi prin posibilitatea exporturilor. Până în 2008, România era ţara numărul unu a exporturilor şi schimburilor comerciale ale Republicii Moldova. Evident, după aderarea României la UE au apărut unele restricţii fireşti exigenţelor europene. Dar ne-am dori foarte mult să identificăm şi alte posibilităţi care mai sunt a fi valorificate. Ele mai există. Chiar cu acele restricţii prevăzute de standardele, rigorile UE am putea să valorificăm acele posibilităţi. De aceea şi suntem aici, ca împreună cu colegii, cu partenerii noştri din România să le identificăm. Şi ne-am dori ca România, UE, să devină destinaţia principală a produselor din Republica Moldova.
Reporter: Şi, ca importuri? Din perspectiva Republicii Moldova care e ţara de unde importaţi cel mai mult?
Iurie Reniţă: E vorba de energie şi de gaze. Vă daţi seama despre ce ţară este vorba.
Reporter: Despre Rusia…
I.R.: Da. Dar ne-am dori foarte mult de asemenea să realizăm câteva proiecte cu România. Este vorba despre trei proiecte fundamentale care ar elimina dependenţa excesivă la aceeaşi sursă – mă refer şi gazele naturale, şi energetice, şi, dacă doriţi, în perspectivă posibilitatea construirii ecartamentului european. Dacă vorbim despre interconectarea la reţelele energetice şi de gaze naturale europene, sunt două proiecte lansate de domnul preşedinte Băsescu când a fost la Chişinău şi când a fost domnul preşedinte interimar Ghimpu la Bucureşti. După mine, acestea au o importanţă strategică pentru prezentul şi viitorul european al Republicii Moldova. Mă refeream la interconectarea la resursele energetice şi de gaze naturale şi în perspectivă ecartamentul european. Iată, sunt trei proiecte fundamentale.
Reporter: Preşedintele Traian Băsescu spunea în această iarnă că va fi acordat un sprijin de 100 milioane de euro pentru Republica Moldova. Câţi bani s-au primit efectiv, în ce au fost aceştia investiţi sau sub ce formă au venit ei?
Iurie Reniţă: Cred că cel mai indicat ar fi să încep prin a-mi exprima profunda recunoştinţă atât autorităţilor, cât şi poporului român pentru acest gest extraordinar. Confirmăm o dată în plus că suntem fraţi şi fraţii trebuie să se ajute, este obligaţia lor, chiar dacă şi de o parte şi de cealaltă parte a Prutului avem suficiente probleme interne. Oricum, cred că s-a procedat foarte corect şi Republica Moldova deja a parcurs toate etapele interne care sunt prevăzute legal pentru punerea în aplicare a acestui acord. Evident, el este stabilit, suma respectivă este prevăzută pentru patru ani, în tranşe de câte 25 de milioane. De asemenea, exprimăm recunoştinţă României pentru modul în care a ştiut să reacţioneze la inundaţiile din Republica Moldova. Din păcate, ne-a afectat în egală măsură albia Prutului şi de o parte şi de alta. În sate, comune, populaţia a fost dramatic afectată. Oricum, s-a reacţionat prompt aici, la Bucureşti. Ştiţi foarte bine că a fost adoptată o decizie de Guvern recent în care prevede construirea şi reconstruirea mai multor case din zona respectivă, în sumă de 7 milioane de euro. Este o tranşă urgentă care, din câte cunosc, este în proces de licitaţie şi urmează a fi trimise materiale de construcţie. Colegii noştri de la Bucureşti cu cei de la Chişinău, fiind într-un contact permanent, au identificat cele mai multe soluţii. Este vorba de case cu două-trei camere, în funcţie de necesităţi şi tocmai sunt în stadiul de finalizare şi urmează în cel mai apropiat timp deja să fie transportate aceste materiale de construcţie.
Reporter: În ce zonă vor fi?
Iurie Reniţă: În zona Hânceştiului, mă refer la raionul Hânceşti, pe timpuri se numea judeţul Lăpuşna. Este vorba în principal de trei sate: Nemţeni, Cotul Morii şi Obileni, unde vor fi construite, precum şi în alte localităţi afectate de inundaţiile dezastruoase care au fost recent.
Dar mai era un moment care ţineam neapărat să-l elucidez. La prezentarea scrisorilor de acreditare de la Cotroceni, domnul preşedinte Traian Băsescu m-a informat despre viitoarea decizie a Guvernul, dar mi-a descris toate necesităţile în satele, în comunele respective. Ştia foarte bine câte case au fost distruse în Nemţeni, Obileni. M-a impresionat modul foarte concret şi pragmatic de abordare a unui subiect pe care îl aveam şi eu, desigur, în agendă, dar m-a impresionat această abordare pragmatică şi tocmai am confirmat domnului preşedinte că este modul, este stilul de abordare actual între Republica Moldova şi România. Ne dorim, pe lângă momentele lirice, poetice, să conferim şi multă substanţă, mult pragmatism adică această simbioză e tocmai ceea ce lucrează perfect.
Reporter: Pragmatic, cum au evoluat investiţiile româneşti în Republica Moldova după venirea la putere a Alianţei pentru Integrare Europeană?
Iurie Reniţă: A fost o deschidere fără precedent în primul rând politică şi, unde există o deschidere politică consolidată şi clară, urmează şi investiţiile. Actualmente avem 490 de firme, companii, agenţi economici care activează în Republica Moldova. Români. Dacă mă întrebaţi că e suficient sau nu, vă zic că ne-am dori să dublăm sau chiar să triplăm numărul acestor companii, acestor firme şi nu contează că finanţarea este autohtonă sau pur românească, poate fi şi mixtă ca de obicei: finanţare internaţională cu contribuţie românească. Oricum, şi anterior am adresat un apel către investitorii din România, vă rugăm, chiar vă implorăm să treceţi cu mai multă fermitate şi încredere Prutul. Să ştiţi că la Chişinău, în Republica Moldova, sunteţi aşteptaţi. Investiţiile sunt absolut necesare în Republica Moldova, iar cadrul juridic, cadrul legal vizavi de investiţii este unul favorabil. Vă asigur, profitul este garantat în Republica Moldova.
Reporter: Oamenii de afaceri moldoveni se simt la rândul lor la fel de aşteptaţi şi de bine primiţi în România?
Iurie Reniţă: Sunt sigur că cei care îşi fac un bussines corect au un bussines de succes.
Reporter: Sunt mulţi întreprinzători moldoveni în România?
Iurie Reniţă: Sunt. Sunt. Cunosc că sunt. Ca să intru în detaliu, chiar acum mi-ar trebui mai mult timp să vă spun informaţii, dar din primele contacte şi din informaţia anterioară, sunt mulţi cetăţeni ai Republicii Moldova (…) care au performanţe deosebite aici, în România. E important că nu există niciun impediment şi, slavă Domnului, atât ei cât şi noi nu avem nevoie de traducători sau de altcineva ca să comunicăm. Slavă Domnului, vorbim aceeaşi limbă şi ne descurcăm de minune.
Reporter: Domnule ambasador, se apropie un vot în Republica Moldova (referendumul de la 5 septembrie privind alegerea directă a preşedintelui – n.r.) şi citeam ştiri care menţionau sondaje potrivit cărora comuniştii ar beneficia în continuare de simpatie din partea populaţiei. Pe de altă parte, citeam zilele trecute o ştire în care se vorbea despre un schimb mai dur de replici între domnii Filat şi Lupu. Spuneţi-mi, ce credeţi că ar însemna pentru Republica Moldova o înfrângere a Alianţei?
Iurie Reniţă: Vroiam să vă transmit un mesaj foarte clar de optimism şi nu avem motive de a avea îngrijorări vizavi de ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova. Vreau, cu toată certitudinea, să confirm că procesul de integrare europeană este unul ireversibil. Indiferent de modul în care vor evolua, care va fi situaţia politică atât în cadrul referendumului cât şi ulterior sunt sigur că la Chişinău factorii decizionali, actorii politici principali conştientizează necesitatea menţinerii şi consolidării raporturilor bilaterale cu România. Faptul că aţi făcut referire la unele abordări în controversă în cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană, aş zice că este, mai întâi de toate, un semn clar al democraţiei. Normal că în democraţie există abordări diferite. Este importantă decizia adoptată la final. Faptul că se poartă discuţii multiple, opinii diverse, acesta este avantajul democraţiei.
Reporter: Ştiu că s-au făcut „nervoşi, invidioşi, supărăcioşi”, „egoişti, orgolioşi, ambiţioşi”. Vă citez aici.
Iurie Reniţă: Bine, indiferent de limbajul, vocabular… poate că acesta este şi farmecul politicii, de a mai condimenta alocuri unele momente. Dar, sunt sigur că toţi factorii politici de la Chişinău sunt conştienţi de faptul că Republica Moldova va avea şi urmează să aibă în mod obligatoriu relaţii foarte bune, privilegiate, stragegice cu România. Vizavi de alegerile din toamnă, iarăşi privesc cu optimism, pornind de la constatarea anterioară pe care am evocat-o: spiritul proeuropean, democratic de la Chişinău este mult prea puternic ca să deviem de la acest parcurs european. Cred că situaţia generală este de aşa natură că vom avea şi în perspectivă aceeaşi cale europeană. N-aş avea motive de îngrijorare serioase. Dar, reiterez, este un proces democratic, sunt elemente indispensabile ale democraţiei: diversitatea de opinii, o parte a populaţiei optează pentru o formaţiune politică, alta. Este tocmai ceea ce se înscrie perfect în contextul politic democratic care este astăzi în Republica Moldova.
Reporter: La precedentele scrutine din R.Moldova care au avut loc şi în România, populaţia a venit în număr mare la secţiile de votare. Vă aşteptaţi să fie la fel?
Iurie Reniţă: Chiar ne dorim foarte mult ca cetăţenii Republicii Moldova, indiferent că deţin doar cetăţenia Republicii Moldova sau dublă, sau triplă, ne dorim foarte mult să fie foarte activi. Să vină la referendum să voteze. Actuala guvernare are o abordare absolut diferită de cea anterioară. Dacă anterior erau deschise doar două secţii de votare, şi exclusiv la Bucureşti, în prezent, pentru referendumul din septembrie, vor fi organizate 6 secţii de votare – două la Bucureşti, o secţie la Iaşi, la Galaţi, la Cluj şi la Timişoara. Am deschis şase secţii pornind de la necesităţile curente şi luând în calcul lipsa unei impunătoare categorii, a elitei studenţeşti. Studenţii sunt în vacanţă. De aceea au fost deschise şase secţii de votare. Pentru alegerile prezidenţiale şi parlamentare vom examina şi vom detecta suplimentar acea concentrare a cetăţenilor noştri pentru a le oferi tuturor posibilitatea de a-şi exprima liber şi nestingherit dreptul la vot. Indiferent că deţine o cetăţenie sau mai multe, este un drept al cetăţeanului şi este de obligaţia autorităţilor să le ofere exercitarea acestui drept. Ar putea fi extins numărul secţiilor de votare, în funcţie de necesitate. Dar, pentru referendum este vorba despre 6 secţii şi ne dorim foarte mulţi. Şi fac un apel către toţi cetăţenii Republicii Moldova cu dublă, cu triplă cetăţenie, să vină la referendum şi să-şi exprime liber dreptul la vot. Este vorba despre 5 septembrie şi o informare mai detaliată aţi putea să obţineţi accesând pagina de Internet a ambasadei noastre.
Reporter: Aveţi o rubrică specială?
Iurie Reniţă: Exact. «Votează». Acolo se pot documenta vizavi de necesităţile şi exigenţele votului.
Reporter: De ce acte vor avea nevoie?
Iurie Reniţă: Pe moment, este vorba despre paşaportul de străinătate. Azi sau mâine, Comisia Electorală Centrală ar putea decide să accepte şi paşapoartele expirate. Este examinată posibilitatea de a permite votul chiar şi cu paşaportul expirat. Dar spuneam că urmează să se pronunţe Comisia Electorală Centrală de la Chişinău. Oricum, documentul de bază este paşaportul pentru străinătate şi documentul de marinar în cazul categoriilor de persoane care sunt prin zona Constanţei, dar şi în alte părţi.
Reporter: Din perspectiva dumneavoastră, acest parcurs european ireversibil care se va aprofunda în viitor, cum spuneţi dumneavoastă, cum credeţi că va influenţa relaţiile cu Rusia?
Iurie Reniţă: Voiam să vă zic că relaţiile noastre cu Rusia urmează să se deruleze şi în continuare pe un făgaş al normalităţii. Rusia este un partener strategic pentru Republica Moldova pornind şi de la interesele economice extraordinare pe care le avem, dar nu numai economice. Orice ţară îşi doreşte o relaţie bună cu Federaţia Rusă şi, atunci când există interes şi respect reciproc, există şi relaţii foarte bune. Anume această abordare este cea pe care ne-o dorim şi pe care o vrem în relaţiile cu Federaţia Rusă. Chiar dacă apar, iarăşi, unele momente de altă natură, inclusiv ultimele evoluţii vizavi de vinurile moldoveneşti, cred că, sunt sigur că urmează să-şi spună cuvântul experţii din domeniu. Mă refer la experţii în calitatea vinului. Dacă vinul este de o calitate dubioasă, urmează să tragem concluziile de rigoare şi să acţionăm în consecinţă, dar aceasta urmează să fie constatat de către experţi. Partea mai puţin plăcută este atunci când politicul se implică. Sau, dacă vreţi, este extrem de periculos, am şi menţionat anterior, să turmentăm politicul în relaţiile economice. Este extrem de periculos. Fiindcă atunci sunt afectate relaţiile per ansamblu. Este tocmai ceea ce nu ne dorim, categoric nu ne dorim în relaţia noastră cu Federaţia Rusă.
Reporter: O ultimă întrebare pentru dumneavoastră. Vedeam o declaraţie a domnului ministru pentru reintegrare, zilele trecute, în legătură cu un anunţ pe care l-au făcut autorităţile din Transnistria după ce a fost dat acel aviz consultativ al Curţii Internaţionale de Justiţie referitor la independenţa Kosovo. Domnul ministru Victor Osipov spunea că autorităţile de la Tiraspol au folosit decizia Curţii Internaţionale de la Haga, a avizului de care vă spuneam, drept pretext pentru a-şi reitera la ONU aspiraţile. În ce măsură credeţi că dorinţa autorităţilor transnistrene ar putea găsi un fundament acum, în acest context?
Iurie Reniţă: Există o distincţie clară între situaţia din regiunea transnistreană a Republicii Moldova şi cazul Kosovo. Sunt absolut diferite. Categoric diferite situaţii. În cazul regiunii transnistrene, avem eminamente un caz politic, ceea ce diferă absolut de cazul Kosovo. Faptul că autorităţile separatiste de la Tiraspol s-au adresat într-o instanţă internaţională sau internă în cazul de faţă chiar la Naţiunile Unite nu e ceva nou, le cunoaştem abordarea, modul de abordare al autorităţilor separatiste de acolo. Mult mai important ar fi pentru noi să continuăm dialogul, să identificăm soluţiile pentru soluţionarea definitivă a problemei transnistrene. În acest sens, aş privi cu optimism şi deja s-a menţionat că recenta semnare a Memorandumului Merkel-Medvedev a conferit mult optimism, inclusiv şi la Chişinău. Orice acţiune, orice activitate care are menirea să impulsioneze mecanismul „5+2”, soluţionarea problemei transnistrene anume prin intermediul mecansmului „5+2” – fiindcă aceasta este poziţia oficială a ţării mele. Orice decizie care vizează soluţionarea problemei transnistrene urmează să parcurgă filtrul, dacă doriţi, mecanismul „5+2”. Iar dacă sunt careva iniţiative adiacente, suplimentare care se înscriu perfect în acest mecanism nu ne rămâne decât să ne bucurăm, e tocmai cazul nostru cu memorandumul. De aceea, privim cu optimism că partenerii noştri şi actorii principali din acest mecanism au conştientizat necesitatea continuării dialogului chiar şi a impulsionării şi ne aşteptăm în continuare să reuşim să avem o nouă rundă de negociere în cadrul acestui mecanism, iar la ceea ce aţi făcut dumneavoastră referire la bun început cu adresările în diverse instanţe internaţionale vă zic că este o situaţie mai veche şi, atât în structurile internaţionale, regionale, europene, cât şi internaţionale sunt foarte bine documentate pe caz şi există o distincţie foarte clară, o diferenţă enormă, între cazul Transnistriei şi cazul Kosovo.
Reporter: Spuneţi că vă aşteptaţi să aibă loc o rundă de discuţii în acest format 5+2. Când credeţi că ar putea avea loc?
Iurie Reniţă: Categoric, ne dorim cât mai curând posibil şi, din declaraţiile domnului viceprim-ministru Osipov şi a altor factori decizionali de la Chişinău, din cadrul organismelor internaţionale inclusiv şi a preşedinţiei OSCE, Kazahstanul, se pare că suntem foarte aproape de această şedinţă. Evident că mai sunt necesare eforturi. (…) Cred că în cele din urmă se va reuşi în ajun de summit OSCE să avem o rundă de negocieri în formatul respectiv.
(Interviu de Miruna Badea, [email protected])
