R. Moldova este avertizată să nu îşi mai denumească limba ca fiind „moldovenească” şi să o numească „română”. Jurnaliştii de la Euronews au făcut o radiografie a poziţiei exprimate de Academia Română, care a luat act, cu îngrijorare, de noile încercări de a introduce în R. Moldova noţiunea inexistentă de „limbă moldovenească”, scrie deschide.md.
„Promovarea ideii unei limbi moldoveneşti distincte de cea română nu este doar o denaturare a unei realităţi şi identităţi culturale, ci şi o manipulare ideologică pe care comunitatea internaţională nu o va accepta niciodată”, se arată în articolul Euronews, cu trimitere la poziţia exprimată de Academicianul Ioan Aurel Pop.
În articol se mai precizează că problematica aşa-zisei „limbă moldovenească” a revenit după ce Igor Dodon a vorbit în favoarea limbii moldoveneşti în timpul unui discurs la Consiliul Europei de la Strasbourg, iar relaţiile dintre România şi Republica Moldova au devenit încordate după schimbarea Guvernului de la Chişinău.
„Dodon, ales în 2016, a urmărit legături mai strânse cu Rusia lui Vladimir Putin şi s-a confruntat cu prim-ministrul României, Ludovic Orban”, se arată în materialul Euronews.
Jurnaliştii îl citează pe expertul de la Chișinău, Dionis Cenușa, cercetător la Universitatea JLU din Germania, care a menţionat că problema denumirii limbii în R. Moldova este mult mai veche, „îşi are rădăcinile din vremurile URSS, când sovieticii au creat o identitate artificială moldovenească diferită de cea română”.
La rândul lui, analistul regional Radu Magdin a precizat pentru Euronews că „deşi R. Moldova este un stat separat, nu există nicio întrebare că limba vorbită de majoritatea moldovenilor ar fi alta decât româna”.
Euronews face o scurtă incursiune în istorie, menţionând că România şi Republica Moldova s-au unit în 1918 după sfârşitul Primului Război Mondial, dar teritoriul dintre Prut şi Nistru a fost anexat de Uniunea Sovietică în 1940.
În încheiere, jurnaliştii Euronews fac trimitere şi la decizia Curţii Constituţionale din 2013, care a decis că Declaraţia de Independenţă, unde este specificată limba română ca fiind limba de stat în Republica Moldova, face corp comun cu Constituţia, iar în cazul unor divergenţe, textul Declaraţiei de Independenţă prevalează.