Peste o sută de mii de piese unice, printre care manuscrise vechi, cărţi valoroase, placate cu aur şi argint, tablouri ale unor pictori ce au conturat în culori valorile româneşti, riscă să se piardă. Aceste capodopere se regăsesc la Muzeul Naţional al Literaturii Române „Mihail Kogălniceanu”, cel mai complex muzeu din spaţiul basarabean, aflat în sediul Uniunii Scriitorilor din Moldova, scrie TVR Moldova.
Din lipsa resurselor financiare, instituţia este într-o stare deplorabilă. E nevoie să fie găsit un spaţiu potrivit pentru valorile inestimabile ale acestui muzeu.
Muzeul Naţional al Literaturii Române „Mihail Kogălniceanu” a fost înfiinţat în aprilie 1965, în cadrul Uniunii Scriitorilor din Moldova. Din 2012 a trecut în subordinea Ministerului Culturii de atunci. Noul director, Maria Şleahtiţchi, spune că toate aceste piese valorase au nevoie de o inventariere riguroasă, dintr-o perspectivă modernă, şi să fie amplasate într-un spaţiu pe măsură.
„Ceea ce cerem noi şi este stringentă nevoie în cazul muzeului nostru, dincolo de faptul că nu are spaţiul său propriu, noi închiriem spaţiul din cadrul clădirii Uniunii Scriitorilor, e nevoie de spaţiu, e nevoie de o clădire de patrimoniu arhitectură, vilă din secolul XIX”, a declarat Maria Şleahtițchi, director al muzeului.
Directorul Muzeului Naţional al Literaturii Române mai spune că un posibil spaţiu a fost deja identificat, dar autorităţile din Republica Moldova nu pot face faţă tuturor cheltuielilor necesare, aşa că cer ajutorul şi implicarea României.
„Este vorba de fosta cantină a Parlamentului Republicii Moldova, care e aşezată în spaţiul muzeelor, în zona muzeelor naţionale şi care acum este închisă la cheie şi este la balanţa Parlamentului, am fi vrut să avem acel spaţiu pentru Muzeul naţional de literatură, a fost în vizită domnul Ministru al Educaţiei, Culturii şi Cercetării şi domnul Secretar de Stat al acestui minister, care au spus că sunt în căutarea acestui spaţiu, vor să identifice un spaţiu, ceea ce am fi vrut noi şi ne adresăm României, Guvernului Român, să ne ajute să întreţinem acest spaţiu, acest viitor spaţiu, să putem securiza fondurile, să le putem întreţine”, a mai declarat Şleahtițchi.
Peste trei mii de lucrări extrem de valoroase din fondul de artă plastică al muzeului, care ar trebui să fie admirate de vizitatori şi, chiar turişti, sunt păstrate în condiţii improprii pe rafturi.
„E un spaţiu impropriu pentru valorile inestimabile, că nici nu pot să le dau cifra ce valoare au aceste lucrări. În compartimentul Fondul de artă plastică” puteţi vedea lucrări foarte importante: portretele scriitorilor români din Basarabia, portretul lui Grigore Vieru făcut de pictorul Igor Vieru, o lucrare de Mihail Grecu, „Eminescu”, portretul lui Ion Druţă, executat de Valentina Rusu-Ciobanu”, a precizat Maria Şleahtițchi.
Muzeul aparţine generaţiilor de creatori care au contribuit la sporirea valorilor naţionale româneşti, iar Republica Moldova are o datorie faţă de memoria acestor oameni de litere şi oameni de artă.