Cu ocazia Zilei Naționale Brâncuși, la 144 de ani de la nașterea sculptorului, s-a deschis Muzeul Național „Constantin Brâncuși” la Târgu Jiu.
Evenimentul a cuprins o reprezentaţie sand-art poveste Brâncuşi, semnată de artistul plastic Gabriel Rusu, care a desenat, cu ajutorul nisipului, câteva opere, dar şi chipul sculptorului.
De asemenea, a avut loc vernisajul expoziţiei de fotografie „Brâncuşi e al nostru”, care cuprinde fotografii care surprind atmosfera atelierului parizian al lui Constantin Brâncuşi, imagini din donaţia Centrului Pompidou către Muzeul Naţional de Artă al României, precum şi alte fotografii document ale sculptorului care surprind etape de la ridicarea Coloanei Infinitului, imprimate după clişeele realizate de inginerul Ştefan Georgescu-Gorjan.
În cadrul vernisajului, profesorul Mircea Suchici, de la Opera Română din Craiova, a susţinut un micro-recital de violoncel solo.
„Noi îl considerăm a fi un eveniment istoric, este prima expoziţie care se organizează în această instituţie din momentul în care ea a fost declarată sediu al Muzeului Naţional ‘Constantin Brâncuşi’. Este o expoziţie temporară, este vorba despre câteva fotografii documentare din colecţia Centrului Pompidou, donate către Muzeul Naţional de Artă al României, şi alte 32 de fotografii document din arhiva inginerului Georgescu-Gorjan, fotografii donate Centrului Brâncuşi de la Târgu Jiu de către doamna Sorana Georgescu-Gorjan”, a declarat directorul interimar al Muzeului Naţional „Constantin Brâncuşi”, Denisa Şuţă, citat de Agerpres.
Muzeul funcţionează în Casa Gănescu, monument istoric de secol XIX, situat în centrul municipiului Târgu Jiu. Aici a locuit Constantin Brâncuşi în perioada 1937-1938. În această locaţie, Brâncuşi şi-a amenajat atelierul unde realiza schiţele şi se consulta cu inginerii, în privinţa realizării operelor. Mai mult decât atât, aleile din curtea Casei Gănescu au fost gândite şi trasate de Constantin Brâncuşi, aici existând şi în prezent obiecte aduse de marele artist, printre care pietre de diverse forme, pe care artistul le-a gândit ca fiind mese de grădină. Pe lângă aceste piese, în curtea Casei Gănescu se află o masă de piatră asemănătoare cu Masa Tăcerii, realizată de Constantin Brâncuşi, în perioada în care artistul lucra la realizarea ansamblului.
