Alina Blajen este un reprezentant activ al tineretului implicat în viaţa politică din Republica Moldova, fost membru al Partidului Alianţa Moldova Noastră, vicepreşedinte al Organizaţiei de Tineret a respectivului partid şi actual membru al Partidului Acţiunea Democratică. Tânăra politician nu rămâne indiferentă la schimbările şi procesele ce au loc în spaţiul politic din R. Moldova, pledând şi promovând principiille democratice prin activităţile şi proiectele pe care le implementează.
1. În perioada guvernării comuniste, Alianţa Moldova Noastră a fost principalul pilon al opoziţiei. Cum apreciaţi această perioadă pentru dezvoltarea internă a partidului al cărei membru aţi fost? A fost ea benefică pentru consolidarea internă?
În perioada în care ne aflam în opoziţie, Alianţa Moldova Noastră a activat ca un organism integru. Pot să spun că anume în respectiva perioadă, anii 2007-2009, AMN se dorea a fi şi putea fi asemănată cu o familie, fapt confirmat de marea majoritate a membrilor de partid (în special de cei de nivel local şi de Organizaţia de Tineret). În această perioadă, AMN a devenit, practic, cel mai mare partid. Deţineam priorităţile vieţii politice din Republica Moldova, având un impact considerabil asupra tinerilor. Chiar şi tinerii simpatizanţi sau membri ai Partidului Comunist, cu toate resursele lor administrative, erau mai puţin pregătiţi decât noi.
2. În aprilie 2011, Congresul Alianţei Moldova Noastră a decis să fuzioneze cu Partidul Liberal Democrat din Moldova. Nu era AMN pregătită să intre în opoziţie? Sau perspectiva alegerilor locale a determinat această hotărâre? Aveau la momentul acela PLDM şi AMN o viziune comună asupra modalităţii de soluţionare a problemelor cu care se confruntă societatea din Republica Moldova?
Fuzionarea AMN cu PLDM a constat în finalizarea operei liderilor celor două formaţiuni: Vlad Filat pe de o parte, Serafim Urechean pe de alta. Odată cu înfiinţarea PLDM, a fost clar că segmentul de centru-dreapta al eşichierului politic moldovenesc, unde se plasa şi AMN, a devenit şi mai îngust. La formarea AIE 1, Vlad Filat a stabilit drept scop primordial lichidarea Partidului Alianţa Moldova Noastră de pe arena politică sau excluderea acestuia din joc. Strategia lui Serafim Urechean a fost de a acţiona pe verticală; un exemplu ar fi scandalul ce vizează funcţia de Procuror General pe care se spunea că Serafim Urechean ar fi vândut-o, fapt ce a cauzat ruptura AMN şi, în special, divizarea partidului în două tabere: adepţii lui Serafim Urechean şi cei ai lui Veceslav Untilă. Serafim Urechean, care timp de 11 ani a condus Chişinăul, apoi timp de 4 ani a dirijat opoziţia anticomunistă, se simţea incomodat de noul statut de lider al unui partid extraparlamentar. De fapt, AMN a devenit as-ul din mânecă şi principalul incident de interese în repartizarea sau stabilirea funcţiilor (Serafim Urechean în funcţia de preşedinte al Curţii de Conturi şi mai mulţi fruntaşi ai partidului în diferite funcţii din Guvern: Leonid Bujor, fost ministru al educaţiei, actual consilier al prim-ministrului pe probleme de educaţie.
3. Există partide din Europa cu care aveţi relaţii de colaborare strânse, în baza unei orientări doctrinare?
Partidul Alianţa Moldova Noastră a fost membru al ELDR, iar Organizaţia de Tineret a partidului a fost membru LYMEC şi IFLARY. Colaborarea cu aceste partide a început odată cu parteneriatul AMN-ului şi PNL-ului din România.
4. Ideologic vorbind, cu care formaţiune politică din România aţi asocia partidul al cărei membru aţi fost?
Menţionam anterior că partidul din care am făcut parte avea o strânsă colaborare cu Partidul Naţional Liberal din România, fapt ce se datora şi promovării unei ideologii similare.
5. În anul 2010, în perioada campaniilor electorale (referendum, alegeri legislative anticipate), a beneficiat Alianţa Moldova Noastră de sprijin din partea unor formaţiuni politice din România?
Revenim la aceeaşi formaţiune, sprijinul a fost unul logistic prin participarea membrilor AMN la şcoli de vară şi de iarnă, sau prin ajutor şi susţinere în implementarea proiectelor de instruire pe teritoriul Republicii Moldova.
6. Când a început de facto colaborarea Alianţei Moldova Noastră cu Partidul Naţional Liberal din România? Care au fost beneficiile acestei colaborări şi ce a împiedicat dezvoltarea acesteia după tiparul „PDL-PL”: criza internă şi lipsa resurselor pentru resuscitarea partidului sau reorientarea PNL către alte formaţiuni politice din Republica Moldova cu şanse mai mari de trecere a pragului electoral?
Oficial, colaborarea a început în anul 2006, deşi primele contacte au apărut la nivelul organizaţiilor de tineret OT AMN şi TNL încă din anul 2003. La capitolul beneficii putem aminti de aderarea AMN la EDLR, şi OT AMN la LYMEC, instruiri, schimb de experienţe, schimburi de contacte şi altele. După anul 2009 era vizibil faptul că AMN a intrat într-un impas, atât intern cât şi în statisticile ce stabileau preferinţele electoratului. Drept rezultat, PNL a început colaborarea cu PLDM şi PL, partide care au demonstrat, dacă e să ne amintim alegerile parlamentare din România din 2008, o atitudine cel puţin neprietenoasă faţă de PNL. În 2008, PL a îndemnat deschis cetăţenii români din stânga Prutului să-l susţină pe Eugen Tomac, candidatul PDL la funcţia de deputat din circumscripţia 1 diaspora. PLDM a devenit între timp membru al familiei popularilor-europeni. Aceste două partide au avut o atitudine dublă în relaţia cu PNL.
7. Victor Ionescu, membru al Partidului Naţional din România, într-un interviu acordat anterior publicaţiei noastre, a sugerat posibilitatea apariţiei unui nou partid pe scena politică din Republica Moldova – Partidul Social Liberal – format din foşti membri ai Alianţei Moldova Noastră, rămaşi neafiliaţi unui partid după fuzionarea AMN – PLDM. Cât de reală este ipoteza apariţiei unei asemenea formaţiuni politice la Chişinău?
Probabil, Domnul Ionescu are mai multă informaţie, nu cunosc asemenea detalii. Tot ce ştiu este că foştii membri AMN s-au orientat preponderent în 4 direcţii: primii au mers cu PLDM, alţii au mers la PD sau PL, însă, o mare parte din foştii membri AMN (organizaţii teritoriale, dar şi foşti fruntaşi ai AMN-ului, cum e Natalia Ciobanu) la Partidul Acţiunea Democratică, unde ma regăsesc şi eu în prezent.
8. S-a extins colaborarea AMN (RM) – PNL (RO) la nivel de aripă tânără a partidului sau s-a limitat doar la colaborare la nivel de seniori? Ce proiecte comune aţi dezvoltat şi implementat?
Colaborarea a început, de fapt, pornind de la parteneriatul Organizaţiei de Tineret a partidului Alianţa Moldova Noastră şi TNL, apoi şi CSL. AMN şi TNL au avut o serie de proiecte comune, printre care: „darea papucilor” lui Lenin în 2007, de ziua fostului conducător comunist; şcoli de vară, şcoli de iarnă, atât în România cât şi în Moldova, seminar LYMEC la 8 martie 2008 la Chişinău şi multe altele.
9. Cât de mult au influenţat vizibilitatea formaţiunii politice dincolo de hotarele Republicii Moldova personalităţile marcante ale partidului? Ce rol a avut funcţia deţinută de Victor Osipov după 29 iulie 2009 în acest sens?
AMN a însemnat, pe plan extern dar şi în ţară, imaginea lui Serafim Urechean – luptător anticomunist. Odată cu plecarea comuniştilor de la putere, AMN şi-a pierdut utilitatea, iar conducerea formaţiunii nu a luat atitudine şi nu a schimbat nimic. În rezultat, au apărut discrepanţe în cadrul partidului, dispersarea acestuia, proces în care a contat şi părerea lui Victor Osipov.
Consider că Victor Osipov a devenit, după scindarea partidului şi plecarea lui Veaceslav Untilă cu propriul proiect (din păcate, un proiect ratat), salvatorul partidului. El a depus maximum de efort pentru a evita respectivele procese şi conflicte declanşate în cadrul partidului.
10. Dacă am putea vorbi astăzi de colaborările estice ale AMN, la formaţiuni politice din care state ne-am putea referi: Rusia, Ucraina?
Nu ştiu dacă AMN a colaborat cu partide din est. Doar la nivel de tineret începuse colaborarea cu partidul Ucraina Noastră a fostului preşedinte ucrainean Victor Iuşcenko. Se mai zvonea că Serafim Urechean ar avea legături cu liderii partidului Rusia Unită de la Moscova, eu însă nu deţin informaţii veridice la acest capitol.
Interviu realizat de Angela Gramada si Iulia Modiga
