De 12 ani, conduce Comitetul pentru Drepturile Omului din Nigotin, fiind şi coordonator pe problema minorităţilor şi asistenţă juridică. Se consideră român şi nu îi este ruşine să o spună în public sau în faţa autorităţilor ori de câte ori i se cere.
Dușan Pârvulovici: Dacă se pleacă de la faptul că o comunitate naţională din Serbia se declară română (ROMÂNĂ sau RUMÂNĂ) în limba sa maternă – indiferent cum e denumită de ea sau de alţii – este suficient pentru a se trage concluzia că este vorba despre un singur popor. O parte a poporului român trăieşte în Provincia Autonomă Voivodina, a obţinut dreptul folosirii oficiale a limbii şi scrisului, traducerea în fapt a dreptului la limba maternă: în domeniul educaţiei, informaţiei publice, confesiunii şi culturii. Membrii săi, folosindu-se de limba maternă în forma literară, nu au vreo problemă ca naţionalitatea lor s-o traducă din limba maternă în limba oficială sârbă şi termenul de ROMÂN îl traduc în RUMUN, aşa cum îi denumesc şi organele de stat ale Serbiei. O a doua parte a acestui popor trăieşte în Serbia de nord-est, unde nimeni nu i-a întrebat pe membrii săi când li s-a impus termenul de VLAH?? (prin recensământul din anul 1921), fiind acceptată această denumire şi în limba sârbă de către organele statului / loialitatea faţă de stat pe primul loc!! Iugoslavi atunci iar acum sârbi – ei singuri în limba oficială sârbă se declară folosind termenul de VLAH iar în limba maternă RUMÂN.
Recensământul din anul 2002 s-a efectuat numai în limba oficială sârbă şi rezultatul recensământului comunităţii naţionale române a fost: românii din Voivodina şi o mică parte din Serbia de nord-est s-au declarat români iar cei din altă parte a comunităţii (mult mai mare) s-au declarat vlahi.
Sursa: Timoc press
Foto: Ziua de Vest
