URSS ca o fiară în pădure, a „urinat” cu monumente sovietice pentru a-și însemna teritoriul ocupat. De această părere este avocatul Iulian Rusanovschi, care a vorbit despre faptul că în Basarabia au fost foarte multe cimitire ale eroilor români din cele două războaie mondiale, însă multe au fost rase de pe fața pământului pentru că reprezentau o ancoră în trecut.
Iulian Rusanovschi este inițiatorul mai multor campanii de restabilire a monumentelor eroilor români de pe teritoriul R. Moldova și a povestit cum acestea au fost vandalizate sau distruse de fostul URSS. „Spre exemplu, cimitirul eroilor români din Rezina a fost distrus în 1945, oasele soldaților și crucile fiind cărate cu buldozerul la fundația unui baraj mic de pe Nistru. La Olănești mormântul Căpitanului Aurelian Mihăilescu a fost distrus împreună cu biserica în 1963. atunci când sovieticii au construit pe acel loc un kolhoz. Era o politică de deznaționalizare, iar existența cimitirelor reprezenta o ancoră în trecut. Nimeni nu poate rămâne indiferent atunci când trece prin fața unui cimitir de eroi, atunci când știi că în fața ta se află o groapă comună cu trupurile unor tineri ce au luptat pentru reîntregirea Țării, lăsând în urmă copii orfani, părinți îndurerați și multe lacrimi. Ce a făcut URSS? Ca o fiară în pădure, a „urinat” cu monumente sovietice pentru a-și însemna teritoriul ocupat. Dar cel mai grav este faptul că ani de zile s-a dus o propagandă aprigă pentru a mancurtiza oamenii și a-i determina să-și renege propriul trecut”, a specificat avocatul Iulian Rusanovschi.
Totodată sursa a precizat că sunt sute de monumente sau cimitire ale eroilor români care au fost distruse, iar în locul lor s-a construit altceva. Printre acestea se numără cimitirul eroilor români de la Tighina peste care a fost ridicat un memorial sovietic, cimitirul eroilor din Primul Război mondial de la Bălți, unde acum sunt case de locuit. La Râșcani a fost ridicată o fermă pe locul unde s-a aflat cimitirul, iar la Fălești – un liceu cu predare în limba rusă. Pe șoseaua Chișinău-Hâncești sunt zeci de morminte izolate cu eroi români, care nu au nici o cruce la căpătâi, etc.
În același timp, potrivit lui Iulian Rusanovschi, autoritățile de la Chișinău sunt preocupate de alte chestiuni pe care le consideră mai importante și probabil din rațiuni electorale acordă atenție doar monumentelor sovietice.
„Toate trebuie întreținute, însă nu se observă o asemenea dorință. În mare parte, doar datorită unor primari cu suflet se mai salvează câte ceva. Ministerul Culturii este extrem de birocratizat și uneori devine un calvar obținerea unei hotărâri de guvern pentru restabilirea monumentelor. Spre exemplu, pentru statuia aia oribilă a lui Ștefan cel Mare de la Căpriana doamna ministru Monica Babuc a perfectat o Hotărâre de Guvern fără avizul Comisiilor de profil, însă pentru monumentul eroilor de la Lipceni (care purta chipul Regelui Ferdinand), doamna Babuc a refuzat să ne ajute în perfectarea Hotărârii de Guvern, pe motiv că nu deținem decât o singură poză de epocă și este imposibil de stabilit din poză dacă monumentul a fost din piatră sau beton. Durează 3-4 ani obținerea tuturor actelor permisive pentru restabilirea unui monument, timp în care pierzi și sponsorii și dorința de a mai face ceva. Când a fost vandalizat monumentul de la Olănești – 2019 – Ministerul Culturii nu a întreprins nici o acțiune, nici nu a solicitat cel puțin autorităților locale pedepsirea infractorilor. În schimb, monumentul „eliberatorilor” din fața Academiei de Științe a fost restaurat din banii Primăriei Chișinău, tot în 2019, fără a exista o Decizie a Consiliului Municipal. Toți s-au făcut că nu observă aceste încălcări grave, de dragul unui monument sovietic. Și asta în timp ce monumentul eroilor români de la Ghidighici a fost vândut, prin 2006, unei firme private”, a mai adăugat avocatul pentru deschide.md.
Pe de altă parte, sursa a precizat că România nu are pârghii prin care ar putea stopa profanarea sau distrugerea monumentelor eroilor români din R. Moldova, dar sunt multe cimitire renovate din banii statului român, cum ar fi cele de la Micleușeni, Țiganca, Tabăra etc. „De multe ori am primit informații de arhivă prețioasă, în procesul de restaurare a monumentelor, din partea autorităților de dincolo de Prut, iar la inaugurări de fiecare dată a fost prezent cineva din Parlamentul României, Ambasadă, Casa Regală, Patriarhia de la București și alte instituții”, a subliniat Iulian Rusanovschi.
Avocatul a mai punctat că acest sprijin contează foarte mult și nu reprezintă altceva decât dragostea de „acasă”.
