Se împlinesc 82 de ani de la trecerea la cele sfinte a Reginei Maria a României, o femeie frumoasă, inteligentă și plină de vitalitate, o englezoaică care a simțit și trăit românește ca nimeni alta. A pledat cauza ţării la Conferinţa de Pace de la Paris, unde a fost unul din cei mai potriviţi emisari, impresionând prin puterea de convingere, spre a obţine recunoaşterea visului istoric al românilor: România Mare.
Regina Maria a ajuns să cunoască profund poporul român, cultura, obiceiurile, regiunile rurale și, mai ales, aspirațiile sale, care au devenit și ale ei. S-a implicat activ în viața politică, având întâlniri cu miniștri și diplomați, susținându-și fervent punctele de vedere. Înainte și după izbucnirea Primului Război Mondial, Regina Maria a dedicat cu generozitate timp și energie, soldaților răniți pe front și bolnavilor de tifos și holeră, a coordonat colaborarea cu Crucea Roșie, a organizat spitale de campanie și a strâns fonduri pentru serviciul de ambulanță, primind supranume precum „Regina soldat” sau „mama răniților”.
Regina Maria s-a alăturat, apoi, oamenilor de stat români de pe o poziție neoficială, la convorbirile de pace de la Paris, rolul ei important în Marea Unire de la 1918 fiind de necontestat. Fermecătoare și distinsă, Regina Maria s-a bucurat de-a lungul vieții de atenția celor mai importante personalități politice și numai, pe plan mondial.
A continuat să pledeze cauza României și să promoveze valorile țării dincolo de granițe, dragostea de România fiind una cu ființa sa, până când a fost îndepărtată din viața politică a țării, odată cu preluarea tronului de către fiul său, Carol al II-lea. S-a retras la Balcic sau la Castelul Bran, dându-și ultima suflare la Castelul Pelișor, casa visurilor sale.
Continuarea materialului o poți citi AICI.