Principala sursă de amenințări la adresa securității Republicii Moldova rămâne Federația Rusă. Declarația a fost făcută de Nicu Popescu, fost ministru de Externe de la Chișinău, care a precizat că acesta este statul cu care R. Moldova are cele mai multe contradicții și probleme.
În altă ordine de idei, sursa a vorbit și despre faptul că nu există nici un plan agreat între marile puteri cu referire la Republica Moldova. „Am discutat în detalii despre reglementarea transnistreană și cu instituțiile UE, și Germania, și Franța și SUA, și multe alte state europene. Am petrecut câteva ore în întrevederea dnei Maia Sandu cu Cancelarul german Angela Merkel și convingerea mea este că nu există nici un plan agreat de marile puteri. În același timp știm bine că președintele promovează ideea de recunoaștere internațională a neutralității Moldovei. Această idee a fost promovată și de Vladimir Voronin în perioada celui de-al doilea său mandat. La acea etapă UE a spus foarte explicit că nu vor sprijini o astfel de idee pentru că așa ceva ar restrânge dreptul suveran al Republicii Moldova de a-și alege singură politică externă”, a punctat Popescu
Mai mult, el a subliniat că astăzi, mai multe state UE sunt foarte ostile noțiunii de recunoaștere internațională a neutralității, inclusiv state nealiniate ca Suedia sau Finlanda. „Din perspectiva lor, neutralitatea trebuie să fie un lucru pe care un stat poate să și-l asume prin propria constituție, dar în același timp poate să și renunțe fără a fi la cheremul altor puteri. Neoficial, există politicieni și în UE care speră că recunoașterea internațională a neutralității Moldovei ar contribui la stabilizarea relațiilor cu Rusia. Senzația mea este că promotorii acestor idei speră că dacă președintele american Trump va fi reales, tensiunile ruso-ucrainene se vor reduce în urma unor progrese în implementarea acordului de la Minsk, iar discuțiile franco-ruse referitoare la o nouă arhitectură de securitate europeană vor avansa, atunci s-ar putea crea și anumite condiții pentru a forța nota în dosarul transnistrean în 2021 sau 2022. Deci aș spune că la etapă actuală nu există un plan al marilor puteri, dar există anumite forțe politice care speră că în următorii 1-2 ani s-ar putea crea niște condiții mai propice pentru un astfel de plan. Cred că trebuie să fim foarte vigilenți, dar și conștienți de faptul că marea majoritate a statelor europene sunt state mici și medii care sunt destul de alergice la orice tentative ale statelor mari de a-și impune unilateral agenda. Așa că Moldova are foarte mulți aliați potențiali cu ajutorul cărora poate naviga sau chiar rezistă dacă este nevoie aceste potențiale curente geopolitice”, a mai declarat fostul ministru de Externe de la Chișinău.
Totodată, Nicu Popescu a taxat dur declarațiile președintelui Dodon potrivit cărora dacă Uniunea Europeană va lăsa „pe mâna” României reglementarea transnistreană ar putea apărea „o nouă escaladare” a conflictului de pe Nistru. „România este stat membru UE. Politica externă a UE este implementată în numele statelor membre UE. Deci și pe dosarul reglementării transnistrene UE reprezintă România, iar România reprezintă UE. Problema e că astfel de atacuri la adresa reprezentanților UE, că este vorba de state membre ca România sau de ambasadorii europeni la Chișinău, crează probleme Republicii Moldova nu doar la București, dar și la Bruxelles și în alte capitale europene. Astfel de declarații perpetuează atât izolarea internațională a R. Moldova, cât și dezechilibrul euro-asiatic din politica externă a statului”, a explicat fostul ministru de Externe de la Chișinău pentru deschide.md.
