TVR Moldova lansează campania „Limba Noastră cea Română”, dedicată celor 31 de ani de la revenirea scrisului şi alfabetului latin în Basarabia. Postul de televiziune va aduce în faţa telespectatorilor reportaje cu personalităţi notorii de pe ambele maluri ale Prutului, omagiind, astfel, limba română şi pe cei care au luptat pentru ca limba vechilor cazanii să revină acasă.
Un reportaj realizat anul trecut în cadrul campaniei TVR MOLDOVA – „August 89”, prezintă apariţia primului ziar în limba română – „Glasul”, tipărit la început clandestin, la Riga şi Vilnius, care a devenit o scânteie importantă pentru renaşterea naţională în Basarabia.
Ziarul „Glasul” a apărut la iniţiativa scriitorului Ion Druţă, care a încurajat revenirea la alfabetul latin ca o şansă de consolidare a poziţiei limbii române în Basarabia. A fost un pas pentru recuperarea identităţii naţionale, iar publicaţia a ieşit de sub tipar în toamna anului 1988. Mai apoi, ideea a fost preluată de poeta Leonida Lari.
Primul număr al Ziarului Glasul a fost tipărit clandestin la Riga, în Letonia. În Republica Moldova nu erau condiţii tehnice, dar mai ales era împotrivirea autorităţilor de a tipări vreun text românesc. De aceea, misiunea era greu de îndeplinit.
Al doilea număr a fost tipărit, în aceleaşi condiţii, la Vilnius. Un mare ajutor a venit de la Lică Melnic, fiica fostului rector al Universităţii de Stat de la Chişinău, de la Boris Melnic şi de la soţia unui celebru regizor pe atunci în Lituania.
Eugenia Duca a finanţat integral tipărirea ziarului, asumându-şi, alături de ceilalţi, un risc enorm pentru ca basarabenii să revină la grafia latină.
S-au întors din Lituania cu un camion încărcat cu o sută de mii de exemplare în Basarabia.
Pe atunci, cel mai scump ziar sovietic era Pravda, gazeta Partidului Comunist şi costa 3 copeici. Chiar dacă Ziarul „Glasul” era de 33 de ori mai costisitor, se vindea ca pâinea caldă, la preţul de o rublă. Erau articole despre importanţa de a cunoaşte limba şi istoria cea adevărată şi de a respinge minciunile sovietice.
Ziarul este rezultatul unei munci titanice a promotorilor alfabetului latin.
Mulţi mai păstrează acest ziar, în special, primele numere, ca pe un lucru sacru, un obiect de relicvă.
31 august 1989 a însemnat un pas important în renaşterea naţională a românilor din Basarabia. Ziarul Glasul nu a mai trebuit tipărit clandestin. Al treilea număr al publicaţiei a văzut lumina tiparului la Orhei, iar numărul patru, în condiţii legale, fireşti, la Chişinău. Publicaţia s-a tipărit până în anul 2012, când a apărut versiunea electronică.
