Comisia Electorală Centrală a anunțat că a recepționat documentele pentru înregistrarea grupului de inițiativă în vederea susținerii candidatului independent Igor Dodon la funcția de Președinte al Republicii Moldova.
Respectiv, chiar dacă inițial a lăsat să se înțeleagă că este candidatul PSRM, prezentându-se la depunerea actelor alături de doi socialiști, Igor Dodon candidează independent la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020. Liderul grupului de inițiativă este socialistul Vlad Batrâncea, iar documentele necesare au fost depuse la CEC pe 9 septembrie 2020.
„Am luat decizia să particip la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020, în urma susținerii din partea cetățenilor Republicii Moldova, cu ferma convingere că este necesar de a continua acele inițiative sociale și economice care au fost lansate pe parcursul primului meu mandat”, a declarat Igor Dodon după depunerea actelor, refuzând să răspundă la întrebările jurnaliștilor.
Ulterior, șeful statul a precizat că astăzi a fost alături de susținătorii săi din grupul de inițiativă pentru colectarea semnăturilor. „Este abia prima etapă în procedura de înregistrare pentru alegerile din noiembrie, de aceea, un program mai desfășurat despre participarea mea în alegerile prezidențiale voi putea oferi abia după înregistrarea oficială a candidaturii, după ce vor fi adunate semnăturile necesare”, a mai spus Igor Dodon.
Chiar dacă oficial nu este candidatul lor, socialiștii au anunțat cu mare fast că „Igor Dodon va lupta pentru cel de-al doilea mandat”, semn că va primi oricum susținerea din partea PSRM.
Se pare că legislația în vigoare nu-i permite președintelui în exercițiu să candideze din partea unui partid politic.
La 12 decembrie 2017, Curtea Constituțională a pronunțat o hotărâre ce vizează posibilitatea ca președintele să fie și membru de partid.
Conform acesteia, Curtea Europeană a recunoscut legitimitatea restrângerii activității politice a unor autorități publice, ținând cont de necesitatea garantării neutralității politice a acestora și a asigurării îndeplinirii corespunzătoare a obligațiilor care le revin în mod imparțial, tratând toți cetățenii într-un mod egal și echitabil.
În speță, Curtea a constatat că, potrivit prevederii contestate, „mandatul Președintelui Republicii este incompatibil cu calitatea de membru al vreunui partid politic” (articolul 112 alin. (2) din Codul electoral).
Curtea a relevat că în hotărârile menționate a statuat că, prin depunerea jurământului de către Președintele Republicii Moldova acesta își asumă un angajament juridic faţă de întreg poporul Republicii Moldova. Astfel, Președintele Republicii trebuie să facă dovada imparțialității şi neutralității sale politice.
De asemenea, în Hotărârea nr. 24 din 27 iulie 2017 Curtea a subliniat că şeful statului joacă rolul unui arbitru, sau al unei puteri neutre, fiind detașat de partidele politice. Președintele este un element important al sistemului politic, dar acesta nu este un partizan al politicului.
Prin urmare, Curtea a reținut că Președintele Republicii Moldova este obligat să acționeze în interesele întregii societăți, şi nu ale unei părţi a acesteia, ale unui grup sau partid politic. Din aceste considerente, Președintele Republicii Moldova nu poate fi membru al unui partid politic şi nu poate promova sub nici o formă interesele unui partid politic.