Doar trei pretendenți la funcția de șef al statului au scris în declarația privind consimțământul de a candida la alegerile prezidențialele din Republica Moldova că vorbesc limba română. Ceilalți zece, printre care unioniștii Octavian Țîcu și generalul Ion Costaș, dar și proeuropeanul Andrei Năstase au folosit sintagma „limba de stat”.
Copiile declarațiilor celor 13 candidați au fost făcute publice de liberalul Dorin Chirtoacă, care le-a obținut de la Comisia Electorală Centrală în urma unei cereri prealabile.
„La depunerea actelor pentru a fi candidat la funcția de președinte, trebuie să completezi o declarație privind consimțământul de a candida care se scrie de mana, pe baza modelului CEC, de tipar. Acolo trebuie să spui ce limbă vorbești, ca dovadă că știi limba respectivă, fiind vorba despre limba română. În modelul declarației este scris „limba de stat”. Demnitatea de om iți spune însă ca nu poți scrie o prostie cu mana ta, respectiv scrii – limba româna. Din păcate nu toți au scris limba română, majoritatea au scris – limba „de stat”, a menționat Chirtoacă.
Din documentele respective se observă că Maia Sandu, candidatul PAS, Tudor Deliu, candidatul PLDM și Dorin Chirtoacă, candidatul Blocului Electoral Unirea, au preferat să înlocuiască sintagma „limba de stat” din cererea pusă la dispoziție de autoritatea electorală cu denumirea corectă „limba română”.
Ceilalți zece candidați, în frunte cu rusofilul Igor Dodon, au preferat să scrie „limba de stat”, care în Republica Moldova nu reprezintă decât o găselniță moldovenistă de sorginte sovietică. Mare le-a fost mirarea internauților să-i regăsească printre cei care au utilizat sintagma buclucașă și pe Octavian Țîcu, candidat PUN, pe generalul Ion Costaș, dar și pe Andrei Năstase, candidat PPDA.
La același fotografii distribuite și de Valeriu Munteanu, liderul USB, a reacționat generalul Ion Costaș. El a menționat că autoritatea electorală intenționat și obligatoriu cerea ca solicitantul, candidatul la funcția de Președinte să copieze întocmai și cu scris de mână textul propus de CEC. „Aceasta era o dovada cerută de CEC că solicitantul cunoaște, vorbește limba (de stat)- ROMÂNA. Evident că aceasta este o figură de a compromite in viitor persona semnatară a DECLARAȚIEI, așa cum și o face UNIONISTUL- Valerii MUNTEANU. O speculă grasă și învinuiri nefondate, aiureli și provocări de doi lei. Un om, un patriot român știe foarte bine că limba de stat în R. Moldova este limba ROMÂNĂ. Pentru denumirea limbii de stat în R. Moldova că e limba ROMÂNĂ am votat în parlament, fiind deputat RSSM în1989 și punctum”, a adăugat generalul Ion Costaș.
Precizăm că în Codul Electoral este stipulat că în „funcția de Președinte al Republicii Moldova poate fi ales cetățeanul Republicii Moldova cu drept de vot care are vârsta de 40 de ani împliniți în ziua alegerilor, a locuit sau locuiește permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puțin de 10 ani, posedă limba de stat și îndeplinește condițiile prevăzute de prezentul cod”.
Totuși, la 5 decembrie 2013, Curtea Constituțională a decis că limba de stat în Republica Moldova este limba română. Dovadă fiind și faptul că Tudor Deliu, candidatul PLDM, unul dintre cei care a preferat să nu se ghideze după exemplul oferit de CEC și și-a asumat că vorbește limba română a fost înregistrat în cursa electorală.