Scriitorul anticomunist Paul Goma, considerat un Soljenițîn al României, ar fi împlinit astăzi 85 de ani.
El s-a născut pe 2 octombrie 1935, în satul Mana, comuna Vatici, județul Orhei, într-o familie de profesori. Copilăria i-a fost marcată de momentul tragic prin care a trecut Basarabia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial: ocupația bolșevică.
În 1944, Paul Goma se refugiază împreună cu părinții la Sibiu. Ca să nu fie „repatriați în Siberia”, tatăl lui face acte de identitate false pentru a supraviețui într-o Românie ocupată de ruși. În 1954 este admis la secția de literatură a Universității din București. Are probleme cu rectoratul instituției pentru faptul că a afirmat că studiul limbii ruse nu trebuie să fie obligatoriu, iar moldovenii sunt de fapt români. În 1957 este arestat și condamnat la doi ani de închisoare corecțională „pentru agitație publică”. Sentința este executată în penitenciarul Gherla. Urmează apoi domiciliul forțat.
În 1966 termină primul roman, Ostinato, care l-a făcut pe Miron Radu Paraschivescu să exclame: „Dar băiatul ăsta e un Soljenițîn român!”. În 1967 debutează cu volumul Camera de alături, însă cele mai importante romane ale sale apar în Occident, deoarece nicio editură românească nu le acceptă.
La Frankfurt și Paris sunt publicate pe rând romanele Ostinato, Ușa noastră cea de toate zilele și Gherla. Ca rezultat, în țară este supus unui atac calomnios din partea scriitorilor și arestat de Securitate.
În 1977, Paul Goma cu soția și fiul lor pleacă pentru totdeauna din România. Sosiți cu pașapoarte turistice la Paris, cer imediat azil politic. În februarie 1978, Paul Goma începe să scrie cartea de mărturii „Culorile curcubeului” care va fi publicată în anul următor în franceză, cu titlul „Le tremblement des hommes”.
A editat peste 40 de cărți, printre care se numără: „În cerc”, „Garda inversă”, „Culorile curcubeului ’77”, „Patimile după Pitești”, „Soldatul câinelui”, „Bonifacia”, „Din Calidor”, „Arta refugii”, „Astra”, „Sabina”, „Amnezia la români”, „Justa”, „Jurnale”, „Basarabia”.
În aprilie 2013, Paul Goma a primit cetățenia R. Moldova. Scriitorul a trecut la cele veșnice în noaptea de 24 spre 25 martie 2020, din cauza infecției de coronavirus.
Înaltpreasfințitul Petru, Arhiepiscopul Chișinăului, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor, a decis decorarea post-mortem a scriitorului Paul Goma cu distincția „Crucea Mitropoliei Basarabiei pentru mireni”, ca semn de prețuire a mărturisirii creștine din opera sa și pentru curajul de a înfrunta dictatura ateistă, de a denunța atrocitățile regimului sovietic de ocupație din Basarabia, oferind un exemplu de rezistență prin cultură și civism.
