Dacă nu aţi avut posibilitatea să fiţi prezenţi la Forumul Românilor de Pretutindeni, organizat prin efortul comun al Camerei Deputaţilor şi al Guvernului României prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP), atunci puteţi să vă formaţi o impresie asupra cadrului de desfăşurare şi al abordărilor expuse accesând pe site-ul nostru articolele din prima zi şi a doua zi a Forumului, precum şi concluziile formulate de colegul meu de breaslă, Sergiu Dan.
Locaţia aleasă pentru desfăşurarea evenimentului a fost Palatul Parlamentului, cadru oficial corespunzător planurilor, negocierilor, prezentărilor unor documente şi iniţiative ambiţioase de către oficiali români, precum şi a ridicării unor probleme din partea reprezentanţilor comunităţilor de români din afara ţării. Practic, sala Nicolae Iorga a Palatului Parlamentului a asigurat egalitatea în drepturi a partenerilor de dialog, care a permis fiecăruia dintre ei să-şi facă auzită în mod organizat şi profesionist vocea.
Încă de la ceremonia de deschidere a lucrărilor Forumului, prin prezenţa prim-ministrului României Emil Boc, a preşedintelui Camerei Deputaţilor Roberta Anastase, a ministrului de Externe Teodor Baconschi şi a preşedintelui Academiei Române, domnul Ionel Haiduc, celor 200 de lideri ai comunităţilor româneşti din afara graniţelor li s-a confirmat că Forumul nu se înscrie într-o listă a reuniunilor superficiale şi că în cadrul lui vor fi prezentate strategii, garanţii, soluţii şi sprijin real, de la cel mai înalt nivel.
Aşa cum se putea observa şi deschizând mapa oferită din partea DRP-ului la intrarea în sală. Aceasta cuprindea o broşură cu proiectul Strategiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni ( având subtitlul ,,Pentru o politică consolidată de susţinere a identităţii româneşti de peste hotare”), proiectul de lege privind instituirea Zilei Limbii Române şi cel privind exercitarea prin corespondenţă a dreptului de vot de către alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, alături de un material de prezentare a DRP şi a Institutului Limbii Române.
Strategia Naţională pentru Românii de Pretutindeni, ca ,,document-cadru pentru direcţiile de acţiune, măsuri şi mijloace destinate păstrării, afirmării şi promovării identităţii românilor de pretutindeni”, reprezintă cel mai potrivit instrument de politică externă a României, pe direcţia respectării drepturilor etnicilor români din afara graniţelor. Elaborarea şi prezentarea ei, supunerea spre dezbatere publică a conţinutului său nu pot să aducă decât beneficii românilor plecaţi sau aflaţi peste hotarele României. Strategia propusă de DRP se axează pe 5 planuri de acţiune: 1. politico-diplomatic; 2. în domeniul educaţiei; 3. cultural şi confesional; 4. în relaţiile cu instituţiile media; 5. socio-economic. Fiecare dimensiune este marcată de anumite măsuri concrete. De exemplu, ca noutate în planul politico-diplomatic, a cărei utilitate e de necontestat, se propune realizarea unui calendar al tuturor dezbaterilor, simpozioanelor, întrunirilor comisiilor europene pentru drepturile minorităţilor şi analiza evaluărilor periodice ale organismelor internaţionale privind respectarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. Totodată, statul român se angajează să asigure consiliere permanentă etnicilor români cu privire la disponibilitatea de a le susţine interesele şi acţiunile de promovare a acestora în ţările de cetăţenie/rezidenţă. Potrivit Strategiei, autorităţile române vor susţine şi iniţiativele legislative care vizează comunităţile româneşti de pretutindeni, îndeosebi legea votului prin corespondenţă şi legea privind statutul românilor de peste hotare.
O anumită observaţie m-a determinat să mai scriu şi astăzi despre Forum: în cadrul Strategiei s-a realizat o diferenţiere absolut necesară între tipurile de comunităţi româneşti din afara graniţelor, iar ea s-a confirmat în rundele de intervenţii ale participanţilor la eveniment. Cei mai activi vorbitori au fost reprezentanţii comunităţilor româneşti de dată recentă, adică românii emigranţi, aceştia ramificaţi la rândul lor, în emigranţii disidenţi din timpul regimului comunist (cei stabiliţi în Statele Unite ale Americii sau Canada) şi cei plecaţi în afara României din raţiuni economice (românii care muncesc în Spania, Italia, Portugalia, Grecia), urmaţi de nume sonore venite din Republica Moldova (reprezentând,,un caz mai deosebit, având în vedere că românii sunt acolo majoritari”, după cum a amintit şi preşedintele Comsiei pentru politică externă din cadrul Senatului României, Titus Corlăţean): Nicolae Dabija, Arcadie Suceveanu, Maria Bulat-Săhărneanu.
De-a lungul celor două zile de alocuţiuni şi intervenţii, cei mai puţin implicaţi în dialog au fost românii din comunităţile istorice, cei din vecinătatea României (din Serbia şi Ucraina), fapt care accentuează impresia că sunt cei care se află în situaţii extrem de delicate şi complexe şi necesită un sprijin sporit din partea statului român, problemele lor fiind conectate la baza piramidei nevoilor identitare (legate de înfiinţarea şcolilor şi bisericilor româneşti, a formelor de asociere culturală, de accesul şi consumul de cărţi şi publicaţii româneşti). Etnicii români din Serbia şi Ucraina întâmpină cele mai mari dificultăţi în planul afirmăriii identitare, dar problemele lor nu au fost expuse în timpul Forumului, semn că acestea sunt departe de a fi soluţionate.
În ceea ce priveşte reprezentanţii românilor din Republica Moldova, am să punctez că: 1. m-am bucurat să îi văd alături, ca în multe alte rânduri, pe analiştii Petru Bogatu şi Nicolae Negru; 2. vorbitorii au avut două tipuri de abordări, ambele acţionale – una concentrată pe măsurile concrete de democratizare şi europenizare a spaţiului cultural al Republicii Moldova (preşedintele Uniunii Scriitorilor Arcadie Suceveanu), cealaltă axată pe discursul identitar, cu solicitări concise, în sensul înlăturării consecinţelor tratatului din 1812, semnat între turci şi ruşi şi a Pactului din 1939 dintre germani şi ruşi, precum şi facilitarea redobândirii cetăţeniei române de către toţi basarabenii şi unirea Republicii Moldova cu România (preşedintele Forului Democrat al Românilor din Moldova Nicolae Dabija, directorul de programe la Radio Vocea Basarabiei din Chişinău Maria Bulat-Săhărneanu). Din cauza listei lungi de înscrişi pentru a lua cuvântul, atât Nicolae Dabija, cât şi Maria Bulat-Săhărneanu şi un alt invitat din Republica Moldova, cercetătorul ştiinţific la Muzeul de Etnografie şi Istorie Naturală Dorin Lozovanu, au fost nevoiţi să îşi scurteze discursurile, lucru care a stârnit nemulţumirea unora dintre participanţii la eveniment.
Ce informaţii de impact au mai fost furnizate în cadrul Forumului? Înfiinţarea postului Radio Chişinău ar fi una dintre ele. Guvernul României a aprobat acordarea unui sprijin financiar Societăţii Române de Radiodifuziune în acest sens.
Posibilitatea înfiinţării unui Institut Cultural Român la Kiev, cu o sucursală la Cernăuţi ar fi o altă ştire îmbucurătoare pentru românii din Ucraina.
O veste mai puţin bună are legătură cu confirmarea faptului că cetăţenia română nu se poate (re)dobândi mai devreme de 8-10 luni de la depunerea solicitării (adică a dosarului acela voluminos). Termenul a fost menţionat de preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, Nicoleta Eucarie.
În final, aş mai vrea să precizez că pe lista de vorbitori s-a înscris şi istoricul şi jurnalistul George Damian, care a reuşit să îl impresioneze pe ministrul Daniel Funeriu. Aflaţi aici de ce. Are legătură cu Sudul Basarabiei, aflat în prezent în componenţa Ucrainei. Şi aş mai vrea să anunţ că mi s-a confirmat şi cu acestă ocazie că românii din afara graniţelor nu reprezintă un subiect atractiv pentru mass-media din România (cu mici şi constante excepţii). Să nu fie oare nimic senzaţional în legătură cu comunităţile româneşti de peste hotare?
Fără îndoială că Forumul Românilor de Pretutindeni şi-a demonstrat utilitatea şi iniţiativa se va transforma, treptat, într-un mijloc de susţinere a comunităţilor româneşti din diaspora şi vecinătate prin consolidarea dialogului dintre reprezentanţii statului român şi etnicii români din afara graniţelor.
Foto: Iulia Modiga/Info Prut
