Administrația Regională de Stat Cernăuți le-a solicitat Administrațiilor raionale Herța, Hliboca și Noua Suliță să faciliteze anularea de către consiliile locale și raionale a deciziilor din trecut prin care limba română obținea statut de limbă regională și putea fi folosită, alături de limba ucraineană, în unitățile administrativ-teritoriale, informează BucPress.
Scrisoarea semnată de Natalia Gusak, adjunctul guvernatorului regiunii Cernăuți, se bazează pe faptul că anume Curtea Constituțională a Ucrainei a anulat Legea privind bazele politicii lingvistice din perioada președintelui Viktor Ianukovici, intrând în vigoare o nouă lege – Legea privind funcționarea limbii ucrainene ca limbă de stat.
Administrația atrage atenția asupra faptului că toate consiliile locale ale românilor din regiunea Cernăuți: Tereblecea, Iordănești, Oprișeni, Dimca, Carapciu, Stănești, Voloca (raionul Hlbioca), Mahala, Tărăsăuți (raionul Noua Suliță), Horbova, Godinești (raionul Herța) și consiliul local Herța încă nu au anulat deciziile prin care limba română obține statut special la nivel local.
Adjunctul guvernatorului regiunii Cernăuți cere să fie „adusă activitatea consiliilor menționate la normele legislației în vigoare”.
Reamintim că în noiembrie a.c. împuternicitul pentru protecția limbii de stat Taras Kremin s-a adresat deputaților nou aleși ai mai multor consilii locale cu privire la necesitatea de a anula decizia privind funcționarea limbilor regionale. El consideră că deciziile vechi contravin legislației actuale din Ucraina. În consecință, ombudsmanul a trimis o scrisoare procurorului general al Ucrainei pentru a asigura anularea deciziilor relevante în instanță, potrivit BucPress.
„În ciuda faptului că lLegea privind bazele politicii lingvistice a fost declarată neconstituțională în februarie 2018, deciziile unor consilii regionale, orășenești, rurale și de orășel din regiunile Dnipropetrovsk, Transcarpatia, Zaporijia, Luhansk, Mykolaiv, Odessa, Herson și Cernăuți încă nu sunt anulate”, a spus Taras Kremin.
„Conform legii, toate organele puterii de stat și de autoguvernare locală, în termen de șase luni de la data intrării în vigoare a acestei legi, trebuiau să asigure armonizarea reglementărilor. Cu toate acestea, unele consilii locale nu au făcut-o încă, iar unele dintre ele păstrează acte de evidență și chiar iau decizii exclusiv în limba regională, ceea ce reprezintă o încălcare directă a legislației actuale„, a mai adăugat Taras Kremin.
Președintele Ianukovici a semnat Legea №5029-VI „Cu privire la principiile politicii lingvistice de stat” la 8 august 2012. Legea prevedea stabilirea utilizării oficiale a limbilor regionale în activitatea autorităților publice locale în teritoriile unde sunt nu mai puțin de 10% din vorbitorii acestor limbi.
Potrivit ex-deputatului poporului din Ucraina Ion Popescu, asociat onorific al Adunării parlamentare a Consiliului Europei, coautor al Constituției Ucrainei (1996), președinte al Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina”, care a comentat dispoziția Administrației Regionale de Stat Cernăuți către consilii, scrisoarea în cauză intră, după părerea lui, în contradicție cu mai multe norme ale Constituției Ucrainei și acorduri internaționale. Constituția Ucrainei (prin art. 8, 10, 22 ș.a.), „Declarația drepturilor naționalităților din Ucraina” din 1 noiembrie 1991, precum și angajamentele internaționale, în special, art. 13 al Tratatului de baza încheiat între Ucraina și România în 1997, Convenția-cadru privind protecția drepturilor minorităților naționale, Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare ș.a., care au fost ratificate de către Ucraina, și în care “Românii” și/sau “Limba Română”, alături de alte naționalități și limbi, sunt indicați direct – nu numai permit, dar și garantează acest lucru. Potrivit legii “Cu privire la acordurile internaționale”, în caz dacă o lege internă intră în contradicție cu un acord internațional ratificat de către Rada Supremă a Ucrainei cu respectarea prevederilor art. 9 al Constituției, se aplică norma din acordul internațional. Mai mult decât atât, pe teritoriul Ucrainei prioritate au normele constituționale.
În art. 8 este fixat: Constituția Ucrainei are putere juridică supremă, iar legile și alte acte normativ-juridice sunt adoptate luând ca bază Constituția și trebuie să corespundă prevederilor ei. Mai mult decât atât, normele Constituției Ucrainei sunt norme de acțiune directă. P. 3 al art. 10 al Constituției garantează libera dezvoltare, folosire și protejare a limbilor minorităților naționale din Ucraina, iar punctul 3 al art. 22 al Constituției nu permite îngustarea conținutului și volumului drepturilor și libertăților existente. Dat fiind cele relatate mai sus, scrie Ion Popescu, dispoziția respectivă a Administrației de stat din Cernăuți nu corespunde prevederilor Constituției și angajamentelor internaționale ale Ucrainei și poate fi atacată de către organele autocârmuirii locale în instanță.
în baza p.3 al art. 8 ș.a. ale Constituției Ucrainei ca una care încalcă prevederile Constituției Ucrainei, „Declarației drepturilor naționalităților din Ucraina” din 1 noiembrie 1991, angajamentele internaționale în vigoare, dar și prevederile legii Ucrainei “Cu privire la minorități”. Realizarea dispoziției respective a Administrației de stat din Cernăuți poate crea probleme Ucrainei și pe plan internațional. Atragem atenția la faptul că doar săptămâna trecută Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a adoptat o Rezoluție prin care a solicitat Ucrainei să respecte și să protejeze drepturile minorităților naționale, inclusiv în ceea ce privește folosirea limbilor materne, cerând și “elaborarea unui nou cadru legislativ și politic, clar și coerent pentru utilizarea limbilor, pentru a oferi garanții juridice solide privind protecția și utilizarea tuturor limbilor minoritare, inclusiv a limbilor cu un număr mai mic de vorbitori”. Mai atragem atenția funcționarilor de stat, care elaborează astfel de dispoziții, la p. 2 al art. 68 al Constituției Ucrainei că necunoașterea legilor (și prevederilor acordurilor internaționale intrate în vigoare ca parte a legislației Ucrainei) nu eliberează de responsabilitate juridică”, a precizat Ion Popescu.
Agenția BucPress reamintește că fostul președintele al Ucrainei Petro Poroșenko a semnat legea „Cu privire la funcționarea limbii ucrainene ca limbă de stat” la 15 mai 2019. „Subliniez că această lege nu aduce vreo atingere limbilor minorităților naționale din Ucraina”, a spus fostul președintele Petro Poroșenko, în timp ce reprezentanții minorităților naționale i-au fost cerut să nu semneze legea.
„Ucrainenii au obținut posibilitatea să asculte piese în limba ucraineană, să vizioneze filme ucrainene și să citească cărți ucrainene”, a adăugat fostul președinte. Limba ucraineană trebuie să fie utilizată în sectorul prestării serviciilor, în sectoarele de stat și comunale, în descrierea și marcarea mărfurilor și serviciilor. Limba de stat trebuie s-o posede înalții oficiali, deputații, medicii, judecătorii, avocații, rectorii așezămintelor superioare de învățământ.
Ucraineana va fi obligatorie în mass-media online și în publicații, publicațiile de pe site-uri trebuie mai întâi să fie în limba ucraineană, dacă au și alte versiuni, cei drept legislatorii au introdus unele excepții pentru limbile UE. Limba de stat trebuie utilizată în spectacolele de teatru, în dublarea filmelor și în televiziune.
Pentru încălcarea legii se prevăd sancțiuni administrative și sancțiuni penale, pentru sfidarea limbii de stat vor fi plătite amenzi în valoare de 850 grivne și de asemenea se prevede privarea de libertate de până la trei ani. Legea nu obligă să folosească limba ucraineană în comunicarea personală și în timpul ceremoniilor religioase.
Reamintim că autorii proiectului de lege privind limba ucraineană au exclus din text o prevedere importantă pentru minoritățile naționale. Așadar, a fost exclus aliniatul: „Statutul limbii ucrainene ca limbă de stat nu poate să fie un temei pentru încălcarea drepturilor lingvistice sau ale necesităților lingvistice ale persoanelor aparținând minorităților naționale”. Acest articol de mare importanță pentru românii din Ucraina a fost considerat de autorii proiectul de lege fiind unul inutil.
