Proiectul de lege elaborat de un grup de deputați socialiști, care prevede acordarea statutului de limbă de comunicare interetnică limbii ruse și folosirea acesteia pe teritoriul statului la același nivel cu limba română, constituie un pericol iminent la adresa orânduirii sociale și bazele statalității Republicii Moldova.
Constatările au fost făcute de experții Centrului Național Anticorupție, care au subliniat că respectivul proiect ar putea duce la conflicte între etnii, iar implementarea lui implică resurse financiare suplimentare considerabile din bugetul de stat.
Într-o expertiză a proiectului, realizată de Direcţia legislaţie şi expertiză anticorupţie a CNA și citată de presa de la Chișinău, se arată că proiectul conține numeroși factori de risc și riscuri de corupție generați de concurenţa normelor de drept, lacune de drept, promovarea intereselor contrare interesului public, norme irealizabile.
Potrivit anticorupție.md, autorii expertizei au menționat că din nota informativă nu poate fi dedus scopul proiectului. Mai mult ca atât, aceasta se referă la alt proiect, și anume la proiectul legii cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul R. Moldova.
„În perspectivă se vede că, sub pretextul susținerii și promovării intereselor minorităților naționale, de fapt proiectul susține refuzul, ignorarea acestora în ceea ce privește cunoașterea limbii oficiale a statului în care s-au născut și locuiesc, prin ce intimidează majoritatea populației Republicii Moldova, vorbitoare de limbă română. Prin urmare, promovarea intereselor menționate supra este în detrimentul interesului public general”, au punctat autorii expertizei.
În același timp, proiectul actului normativ nu dispune de argumentare juridică. „Autorii proiectului de lege n-au prezentat informații relevante, concludente și justificative, argumentate din punct de vedere juridic, cu exemple statistice, care să demonstreze existența unei/unor probleme a reprezentanților minorităților naționale, pe motivul apartenenței acestora la o anumită naționalitate cu care se asociază, manifestate prin: marginalizarea în cadrul societății; imposibilitatea comunicării cu organele administrației publice; neînțelegerea informației care li se comunică; intimidarea intenționată a limbii ruse, interzicerea comunicării în limba rusă etc”, se mai arată în expertiza CNA.
Nu în ultimul rând, notează experții, implementarea proiectului implică resurse financiare suplimentare considerabile din bugetul de stat, inclusiv timp de muncă și resurse umane, necesare pentru traducerea în limba rusă a actelor oficiale întocmite/emise/adoptate, resurse care ar putea fi folosite pentru realizarea altor obiective ale entităților publice.
Expertiza integrală poate fi văzută aici.
