Curtea Constituțională a respins solicitarea de suspendare a acțiunii Legii cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova din sesizarea depusă vineri, 18 decembrie, de deputatul Octavian Țîcu, dar urmează să se pronunțe asupra constituționalității acestei legi.
Înalta Curte susține că acest demers a fost respins, din motiv că deputatul nu a prezentat argumente prin prisma „eventualelor prejudicii și consecințe negative iminente și ireparabile ale aplicării Legii contestate”.
„Examinând cererea de suspendare a acțiunii Legii contestate, Curtea constată că motivele invocate de autorul cererii se referă la pretinsa viciere a procedurii de adoptare a Legii în discuție. Autorul cererii nu a
prezentat argumente prin prisma „eventualelor prejudicii şi consecinţe negative iminente şi ireparabile ale aplicării Legii contestate” stabilite în jurisprudența Curții. CC constată că nu există nicio legătură între pretinsa viciere a procedurii de adoptare a Legii în discuție invocată de autorul sesizării și eventualele prejudicii şi consecinţe negative iminente şi ireparabile ale aplicării Legii contestate”, se arată în decizia Curții.
Cât privește argumentul lui Țîcu referitor la apariția unor confuzii majore în interpretarea prevederilor legale în cazul nesuspendării Legii contestate, Curtea a punctat că „acest argument nu poate fi reținut, deoarece autorul cererii de suspendare nu a prezentat o argumentare rezonabilă a riscului menționat, ci s-a limitat doar să-l invoce”.
Totodată, Înalta Curte a precizat că a respins doar demersul de suspendare a acțiunii actului contestat, dar urmează să se pronunțe cu privire la constituționalitatea acestei legi.
Menționăm că deputatul Octavian Țîcu a sesizat vineri Curtea Constituțională asupra Legii cu privire la funcționarea limbilor, adoptată de deputații PSRM și cei din Platforma „Pentru Moldova” în ședința de miercuri, 16 decembrie 2020. El a subliniat că acest act normativ este contrar prevederilor Declarației de Independență a R. Moldova și contravine mai multor prevederi ale Constituției R. Moldova.
Înainte de a fi votat în Parlament, respectivul proiect de lege elaborat de un grup de deputați socialiști, care prevede acordarea statutului de limbă de comunicare interetnică limbii ruse și folosirea acesteia pe teritoriul statului la același nivel cu limba română a fost dur criticat și de experții CNA. Ei au atenționat că această inițiativă este un pericol iminent la adresa orânduirii sociale și bazele statalității Republicii Moldova, dar și că ar putea duce la conflicte între etnii, iar implementarea ei implică resurse financiare suplimentare considerabile din bugetul de stat.