Decizia Curţii Constituţionale pe marginea sesizării ce ţine de Legea cu privire la statutul limbii ruse, votată de majoritatea loială lui Igor Dodon, la sfârșitul anului trecut, este una imprevizibilă, având în vedere faptul că Înalta Curte nu a suspendat acțiunea acesteia. De această părere sunt mai mulți experți constituționali de la Chișinău, transmite TVR Moldova.
La rândul său, fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase, a menționat că îi este greu să facă pronosticuri cu privire la o eventuală decizie a Curţii, însă susține că modificările la legislaţia lingvistică sunt foarte sensibile şi orice intervenţie trebuie discutată până se ajunge la un consens, atât în societate, cât şi în clasa politică „Ceea ce s-a întâmplat în Parlament, unde pe furiş s-au votat aceste legi, arată că scopul este de a aţâţa spiritele, de a arunca seminţele urii interetnice, ca mai apoi politicienii să culeagă roadele şi să se arate drept mari apărători ai drepturilor minorităţilor. Oamenii trebuie să fie foarte prudenţi şi să nu înghită această pastilă otrăvită. CC trebuie să dea dovadă de maximă prudenţă şi argumentarea să fie de cât se poate de prudentă, ca să nu îi facem jocul domnului Dodon. Dacă e cazul ca Înalta Curte să repare ceva, atunci să o facă într-o manieră cât se poate de delicată, diplomată şi inteligentă”, a punctat Tănase.
Amintim că pe 16 noiembrie 2020, deputații socialiști și cei din Platforma „Pentru Moldova” au aprobat un șir de legi controversate printre care proiectul de lege care prevede acordarea statutului de limbă de comunicare interetnică limbii ruse și folosirea acesteia pe teritoriul R. Moldova la același nivel cu limba română.
Ulterior, legea respectivă a fost contestată la Curtea Constituţională, iar examinarea acesteia va avea loc pe 21 ianuarie 2020.
Înainte de a fi votat în Parlament, respectivul proiect de lege elaborat de un grup de deputați socialiști a fost dur criticat și de experții CNA. Ei au atenționat că această inițiativă este un pericol iminent la adresa orânduirii sociale și bazele statalității Republicii Moldova, dar și că ar putea duce la conflicte între etnii, iar implementarea ei implică resurse financiare suplimentare considerabile din bugetul de stat.