Ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniță, a salutat decizia Înaltei Curţi de a declara neconstituțională legea care oferea statul special limbii ruse pe teritoriul Republicii Moldova, subliniind că adoptarea unei astfel de legi înseamnă „o întoarcere în trecut”.
Prezent în cadrul emisiunii „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova, diplomatul de la București a menţionat că elementul de limbă trebuie să fie unificator într-o societate, nu să fie folosit pentru dezbinarea ei.
„Nu pot decât să salut decizia Curţii Constituţionale. Mi se pare o decizie normală şi înţeleaptă în condiţiile R. Moldova. De ce spun aceste lucruri? R. Moldova este o democraţie relativ tânără, care a fost constituită în 1991 prin adoptarea Declaraţiei de Independenţă faţă de Uniuneana Sovietică. În Declaraţia de Independenţă, de fapt, elementul central a fost tocmai aspectul legat de limbă, de cultură, de tradiţie. Acest element a făcut posibilă separarea de fostul imperiu”, a spus Daniel Ioniţă.
Potrivit ambasadorului, decizia CCM recunoaşte că „limba de stat în R. Moldova trebuie să fie vorbită în egală măsură de absolut toţi”.
„Aceasta nu înseamnă o lipsă de respect faţă de cei care vorbesc altă limbă şi de minorităţile naţionale”, a subliniat Ioniţă.
Ambasadorul României în R. Moldova a reamintit că în România, reprezentanţilor minorităţilor naţionale le revin 18 locuri în Parlament, dar asta nu înseamnă că limba română nu trebuie să fie cunoscută deaceștia.
Vineri, magistraţii constituţionali au decis că limba rusă nu va avea statutul de limbă de comunicare interetnică pe teritoriul Republicii Moldova.
Curtea Constituţională a declarat neconstituţională legea cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova, modificată de Parlament la şedinţa din 16 decembrie din 2020. Modificările aduse acestei legi acordau un statut privilegiat limbii ruse, care devenea limbă de comunicare interetnică.
Legea prevedea, printre altele, ca toate actele oficiale şi denumirile instituţiilor de stat să fie traduse în limba rusă, iar autorităţile vor trebui să ofere răspunsuri la solicitările în limba rusă în aceeaşi limbă. Şi procesele de judecată sau audierile vor avea loc în limba rusă, dacă acest lucru va fi cerut.
Preşedinta Curţii a menţionat că analiza a pornit de la articolul 13 din Constituţie, în interpretarea hotărârii Curţii din 5 decembrie 2013, potrivit căreia, limba de stat a Republicii Moldova este limba română.