La Muzeul de Istorie din Chișinău s-au deschis trei săli de expoziție în care sunt prezentate momentele de glorie, dar și cele de cumpănă din istoria Basarabiei.
Lansarea expozițiilor, în cadrul cărora sunt prezentate fotografii, scrisori ale deportaților și multe alte obiecte care reflectă diferite realități istorice trăite de basarabeni în perioada secolului trecut, a avut loc după aproape doi ani de lucrări de reparații ale celor trei săli ale muzeului.
În fiecare sală a fost deschisă câte o expoziție: „Basarabia în sec. XIX”, „Basarabia în prima jumătate a sec. XX” și „Moldova Sovietică în perioada 1940-1991”, transmite TVR Moldova.
Potrivit Marianei Vasilache, director adjunct al Muzeului de Istorie, demersul expozițional din Sala Bronz este axat pe o paralelă dintre viața la sat și cea la oraș, dar și pe tot ceea ce s-a întâmplat în aspect social, politic, economic în Basarabia secolului XIX.
„Se începe cu pacea de la București în 1812, când Imperiul Otoman și Imperiul Rus împart acest teritoriu din nord-vestul Mării Negre. De asta şi am pus acolo un soldat rus şi un nobil turc. Ca să se vadă harta, cum s-a împărţit Basarabia, la Bucureşti au spus că ei iau doar Basarabia. Ulterior am mers pe ce se întâmpla la sate: reforma financiară, reforma administrativă şi am încercat să punem punct pe ceea ce ne-a marcat pe noi în secolul XIX”, a menționat sursa.
Un capitol important din istoria Basarabiei e reflectat în Sala „Marii Uniri”.
„Aici, în centru, avem evenimentul principal de la început de secolul XX, Actul Marii Uniri, Basarabia 1918 şi toate evenimentele care au precedat acestei sărbători pentru noi naționale, Primul Război Mondial, activitatea presei, activitatea surorilor de caritate în Primul Război Mondial, reformele care s-au întâmplat după 1918, când Basarabia făcea parte din România Mare”, a subliniat Mariana Vasilache.
Exponatele oglindesc nu doar perioada înfloritoare a Basarabiei, dar și ororile regimului comunist, deportările și foametea care au urmat după ce în 1940, Imperiul Rus a anexat acest teritoriu al României Mari.
„Aici am ales să dăm doar câteva imagini și acte despre ceea ce au însemnat deportările. Sperăm că vizitatorii noștri se vor apropia și vor citi foarte atent ceea ce am expus în vitrină. Sunt scrisorile oamenilor, scrisori care se trimiteau lui Stalin, cartele prin care se dădea carne, 50 de grame de carne”, a mai spus directorul adjunct al Muzeului de Istorie din Chișinău.
De asemenea, sunt expuse și obiecte care amintesc de perioada căderii Uniunii Sovietice. Expoziția se încheie cu fotografiile din timpul manifestațiilor de eliberare naţională din anii 1989-1991, dar și cu drapelul Republicii Moldova, care are semnăturile deputaților din primul Parlament al R. Moldova.
