Tot mai mulţi etnici găgăuzi din Republica Moldova învaţă limba română pentru a se integra mai bine în societate, spun ei. Astfel că la Liceul „Mihai Eminescu”, singura şcoală cu predare în limba română din UTA Găgăuzia, de la an la an se depun tot mai multe cereri de înscriere în clasa întâi.
În noul an şcolar, la Liceul „Mihai Eminescu” vor învăţa aproape 600 de elevi. An de an, tot mai mulţi copii găgăuzi vin să înveţe la acest liceu, iar profesorii spun că tinerii sunt dornici să cunoască limba română.
„Chiar întrebându-i pe părinţi când își dau copiii la școală, aceștia răspund ferm convinşi că angajându-se în câmpul muncii, ei personal întâmpină greutăţi atunci când completează diferite documente oficiale de stat. Ei își doresc asta pentru a-şi dezvolta copii, pentru a dezvolta limba și a cunoaşte limba de stat”, a declarat Veronica Arnaut, profesor de clasele primare, pentru TVR Moldova.
În clădirea Liceului „Mihai Eminescu” e prea puţin spaţiu pentru a deschide mai multe clase, dar, în curând, va fi gata un nou corp al instituţiei, construit din temelie în proporţie de 90 la sută. Guvernul României a donat aproape 20 de milioane de lei pentru acest proiect.
„Mai mult nu am putut, am deschis doar trei clase de clasa I, a câte 27 de elevi. Se puteau mai mulţi, dar din moment ce nu avem spaţiu, vom lucra în două schimburi”, a subliniat directorul instituției, Svetlana Stoianov.
Tinerii recunosc că lipsa cunoaşterii limbii române reprezintă o problemă în procesul de integrare în comunitate. Ei spun că le este greu, dar nu imposibil s-o învețe.
„Limba română este o limbă a mea maternă. Este o limbă perfectă pentru mine pentru că toate emoţiile şi toate gândurile le exprim atât de frumos şi atât de clar datorită unei limbi care îmi este dragă sufeltului. Mi-a fost pentru primele dăţi foarte greu, însă cu ajutorul profesoarei de clasele primare eu m-am ridicat la un nivel destul de corespunzător”, a spus o tânără elevă.
Un exemplu pentru locuitorii Comratului este chiar primarul municipiului, care a învăţat limba română când era încă student. Ulterior, a studiat-o mai aprofundat pentru că hotărâse să ocupe o funcţie publică.
„Am vrut să învăţ, ştiu că trăiesc în Republica Moldova. Cum să vorbesc în altă limbă în ţara în care trăiesc? Eu cred că nu e drept. Am învăţat demult, înainte ştiam mai rău, acum în funcţia de primar ştiu mai mult şi mai bine pentru că vorbesc toată ziua. Vreau să înveţe toată lumea, dacă noi iubim ţara unde trăim, trebuie să cunoaştem şi limba”, a concluzionat primarul Serghei Anastasov.
Din când în când, la orele de limba română vin şi unii angajaţi ai primăriei care vor să cunoască exact anumiţi termeni lingvistici din actele juridice. Primarul spune că încurajează cât poate învăţarea limbii române în rândul etnicilor găgăuzi.
Şi conducătorul celui mai vechi ansamblu de dansuri din Comrat cunoaşte limba română.
„Am lucrat cu moldovenii și am învăţat. Nu prea bine vorbesc, dar aşa. Am fost şi în România şi în Portugalia cu moldoveni. Trebuie să ştim că trăim în Moldova, iată de ce, limba de stat trebuie să ştim toţi”, a transmis Ilie Mincioglo, coordonatorul ansamblului Evelchi Oingiular,
În municipiul Comrat locuiesc aproximativ 25.000 de oameni, majoritatea de etnie găgăuză. Localnicii comunică în special în limbile găgăuză şi rusă.
