Cetatea Soroca este închisă pentru vizitatori și trece la a doua etapă de restaurare. În urma săpăturilor s-au descoperit noi vestigii care fac mai multă lumină în istoria cetăţii, unica din spaţiul românesc care s-a păstrat atât de bine. Cercetările au loc în cadrul proiectului „Ştefan cel Mare, istorie comună-patrimoniu comun, Soroca-Vaslui”, finanţat de Uniunea Europeană.
Un grup de istorici din Republica Moldova a început să facă noi săpături arheologice în incinta Cetăţii Soroca. Specialiştii îşi propun să stabilească cu mai multă precizie configuraţia originală a fortăreţei medievale.
„Cele mai importante sarcini sunt la ieşire, deseori s-a menţionat existența „gurii de lup” sau a acelei capcane la intrare. Vrem sa răspundem la acea întrebare, a existat, şi dacă da, cum a fost. Să clarificăm această legendă şi să avem un răspuns foarte clar”, a declarat istoricul Sergiu Musteață pentru TVR Moldova.
După primele săpături a fost descoperit un pilon care datează din anul 1733. Istoricii spun că piatra ar fi fost un ancadrament la turnul fortăreţei, un fel de chenar decorativ în relief care înconjoară o uşă sau o fereastră, unde ar fi fost gravat numele unui personaj important al cetăţii.
„Noi am identificat un nume Iliaș. Verificând numele pârcălabilor cetăţii, am descoperit că a existat în această perioadă un pârcălab cu numele Iliaş”, a subliniat Ion Tentiuc, doctor în arheologie.
Săpături s-au făcut şi în zona turnului de intrare din Cetate. Specialiştii încearcă să afle detalii şi despre şanţul adânc care înconjura fortăreaţa, considerat un element important de apărare în perioada medievală.
Săpăturile arheologice au loc în cadrul celei de-a doua etape de restaurare a fortăreţei medievale, prin proiectul „Ştefan cel Mare, istorie comună-patrimoniu comun, Soroca-Vaslui”, finanţat de Uniunea Europeană. Valoarea proiectului este de peste 1.600.000 de euro.