Planul Național de Redresare și Reziliență, în valoare de peste 29 de miliarde de euro, ar putea fi benefic atât pentru România, cât și pentru R. Moldova. Declarații în acest sens au fost făcute de Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe de la București, care a precizat că, inclusiv, „această resursă de finanțare poate reprezenta o șansă de apropiere între noi”.
Potrivit președintelui Partidului Mișcarea Populară, aceasta ar putea fi, în primul rând, o oportunitate privind concretizarea proiectelor în relația cu Republica Moldova.
„Doi: discutăm deocamdată de frontiera Alianței Nord-Atlantice și Uniunii Europene. Unde în altă parte în Europa ar putea fi implementate proiecte strategice în ceea ce privește energia sau infrastructura decât în această zonă? Deci, din punct de vedere al momentului, inclusiv cel strategic, nu doar economic, resursele PNRR și modul de aplicare a planurilor de modernizare, /…/ un proiect de reformă în domeniul infrastructurii, al educației, al cooperării în ceea ce privește sistemul digital, toate acestea pot fi benefice atât pentru România, cât și pentru Republica Moldova. Să nu uităm, de exemplu, cât costă roamingul între statele noastre, în afară de ziua de 1 decembrie. Am luat un exemplu, să zicem, banal, dar surmontabil din punct de vedere operațional cât se poate de rapid și nici nu e nevoie de foarte multe resurse din acest punct de vedere. Deci, aici încercăm, pe această resursă extraordinară pe care a primit-o să devină și un instrument de concretizare a cooperării. Fără aspecte concrete, finanțabile, fără proiecte, fără scheme de cooperare desfășurate cât se poate de corect între noi, vorbele rămân vorbe. Deci, din acest punct de vedere, și această resursă de finanțare în Moldova, indiferent din ce direcție geografică priviți, poate reprezenta o șansă de apropiere între noi”, a declarat Cristian Diaconescu în cadrul unui interviu pentru Radio Chișinău.
Amintim că, la începutul acestei săptămâni, Comisia Europeană a aprobat Planul Național de Redresare și Reziliență al României, în valoare de 29,2 miliarde de euro, din care 14,2 miliarde de euro subvenții și 14,9 miliarde de euro împrumuturi.
