Muzeul Național de Artă al României a deschis spre vizitare spații istorice ale Palatului Regal, la aniversarea a 100 de ani de la nașterea Regelui Mihai I al României.
Astfel, astăzi, 25 octombrie 2021, între orele 10:00 și 18:00, publicul poate vizita Sufrageria Regală, Scara Voievozilor, Sala Tronului, precum și o expoziție ce conține portrete ale Familiei Regale, inclusiv mai multe opere de artă înfățișându-l pe Regele Mihai I în diferite etape ale vieții.
Regele Mihai, regele ,,loial tuturor”, a cărui celebrare centenară este oficiată astăzi, a fost primul principe născut după întregirea țării din 1918. De aceea a primit numele voievodului Mihai Viteazul, domnitorul primei uniri de la 1600. A fost fiul principelui Carol și al principesei Elena, moștenind titlurile de principe al României și principe de Hohenzollern-Sigmaringen, la care a renunțat mai târziu.
Nepot al regilor Ferdinand I și Maria ai României și al regelui Constantin I al Greciei, Regele Mihai a fost descendentul celor mai importante familii regale și imperiale ale Europei. De venirea sa pe lume se legau speranțele de stabilitate ale Dinastiei în România, idealurile de continuitate novatoare și propășire ale țării.
Regele Mihai a avut parte de două domnii în perioade în care stabilitatea țării era pusă în pericol, 1927-1930 și 1940-1947. Figura sa – cea de copil și cea de tânăr monarh, devenită efigie regală, a întruchipat speranțele și voința românilor de pace, demnitate națională, progres. Rămâne în istorie prin curajosul act de la 23 august 1944, prin care a întors România și armata sa împotriva Germaniei naziste, alăturând-o taberei Aliaților și a restaurat Constituția din 1923. În ultimii trei ani de domnie (1945-1947), Regele Mihai a asistat la erodarea democrației românești și a devenit un simbol național al rezistenței sub presiunea ascensiunii politice a regimului comunist susținut de Uniunea Sovietică.
Modest și democrat, cu simțul datoriei față de țară, Regele Mihai a avut parte de vremuri istorice tulburi și a fost silit să abdice la 30 decembrie 1947, plecând într-un lung exil. În afara țării a patronat Comitetul Național Român, care avea drept scop apărarea intereselor românești în Occident.
Regele Mihai reprimește cetățenia română în 1997 și revine în țară, unde este primit de către români cu o simpatie deosebită. Își petrece ultimii douăzeci de ani din viață în slujba României; în virtutea renumelui său, susține printr-o intensă activitate politică admiterea țării în structurile NATO și ale Uniunii Europene.
Fostul suveran a trecut la cele veșnice la 5 decembrie 2017 și a avut parte de funeralii naționale, fiind înmormântat la Curtea de Argeș.