Postul ucrainean de televiziune STB a difuzat marţi un reportaj despre modalitatea prin care România sprijină etnicii români din regiunea Odesa. În material se menţionează că în timp ce Ucraina încearcă să adere la spatiul comunitar european, Europa ocupă Ucraina. „Fără tancuri şi soldaţi, România asimilează populaţia din sudul regiunii Odesa şi din regiunea Cernăuţi, iar arsenalul de luptă este unul divers – de la atragerea studenţilor ucraineni la studii în România, la construirea în satele din regiunea Odesa a unor instituţii religioase care aparţin unei biserici străine – Biserica Ortodoxă Română – atrag atenţia jurnaliştii postului STB, făcând referire la bursele de studii pe care Bucureştiul le oferă membrilor comunităţii româneşti de pe teritoriul Ucrainei, precum şi la ridicarea bisericii româneşti în localitatea Hagi-Curda, din regiunea Odesa. Tatiana Kaţafan, din Hagi-Curda, susţine că au existat deja două încercări de a o convinge să accepte că este, de fapt, româncă. „În urmă cu câţiva ani, un domn umbla prin sat şi colecta semnături, susţinând că strânge semnăturile pentru refacerea colhozului. Oameni au semnat, deoarece şi-au dorit să muncească, însă bărbatul respectiv a trimis lista în România” – a declarat Tatiana, în vârstă de 70 de ani, potrivit căreia, aceasta este a doua încercare de a înscrie locuitorii satului Hagi-Curda pe lista celor care solicită obţinerea cetăţeniei române. În anii ’90, în localitatea Hagi-Curda a venit un preot din Republica Moldova, tot pentru semnături, promiţând că va aduce în sat un preot care va sluji aici permanent, însă lista a fost trimisă din nou la Bucureşti. Tatiana Kaţafan că cel care îndeamnă oamenii să se declare români este Vasile Iordăchescu, preşedintele comunităţii religioase locale „Sfinţii Petru şi Pavel”. Iordăchescu se consideră român şi regretă faptul că din buletinul ucrainean a fost eliminat punctul 5, în care era trecută naţionalitatea. Preşedintele acestei comunităţi religioase consideră că ortodoxia poate fi păstrată în regiune prin construirea unei biserici româneşti în Hagi-Curda. Consiliului local, însă, a refuzat să aloce teren în acest scop şi s-a ajuns chiar la altercaţii între enoriaşii Bisericii Ucrainene şi susţinătorii lui Iordăchescu. Cu toate acestea, până la urmă, Vasile Iordăchescu a obţinut ce şi-a dorit – a vândut românilor propria sa curte, unde a fost ridicată ulterior o biserică românească. Andrei Rotar, preotul noii biserici din Hagi-Curda (care aparţine de Biserica Ortodoxă Română), susţine: „Aici este vechea Basarabie, de aceea avem dreptul să construim biserici pe locurile noastre. Acolo unde se adună o mulţime de oameni care au aceeaşi cetăţenie, îşi pot construi astfel de biserici. Putem merge unii la bisericile altora, pentru că, la urma urmei, toţi suntem ortodocşi”. Protopopul Aleksei, stareţul bisericii Sf. Petru şi Pavel – care aparţine de Biserica Ortodoxă Ucraineană, Patriarhia Moscovei – susţine că toată această situaţie demonstrează că este vorba despre o schismă. „Conform canoanelor bisericeşti, Biserica Ortodoxă Română nu are dreptul să se afle nici în Republica Moldova, deoarece acesta este teritoriul Patriarhiei Moscovei, nici în Ucraina. Românii consideră că acesta este teritoriu românesc” – susţine preotul, care se plânge că a pierdut deja o parte din enoriaşi. Biserica în care protopopul Aleksei trebuie să slujească se află în construcţie de zece ani şi nu poate fi terminată, deoarece nu există fonduri. „În schimb, biserica românească a fost construită în doar trei ani şi a costat aproape 300.000 de euro, bani donaţi de un filantrop din România” – precizează STB, adăugând că tot mai mulţi săteni aleg să treacă pragul noii biserici. Biserica românească din Hagi-Curda este sprijinită oficial şi de Bucureşti, prin intermediul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, care susţine inclusiv tinerii de succes din Ucraina. „România atrage toţi tinerii cu rezultate remarcabile la învăţătură, iar primarul se plânge că în sat nu există medici, deoarece, în ultimii ani, în România au plecat cinci studenţi medicinişti. Ne pierdem tinerii profesionişti, care pot lucra cu noi. Părinţii se uită la ceea ce este mai profitabil şi îşi trimit copiii să înveţe în România, pentru că în Ucraina ei trebuie să plătească. În România, însă, primesc burse de câte 96 de euro pe lună, lucru care reprezintă un mare avantaj” – susţine primarul din Hagi-Curda, Mihail Dreglia.
STB notează că în sudul regiunii Odesa şi în regiunea Cernăuţi, oamenii primesc cetăţenie română şi, deoarece în timpul celui de-al Doilea Război Mondial aceste teritorii au făcut parte din România, Bucureştiul consideră că acordarea cetăţeniei române locuitorilor din zonele respective înseamnă, de fapt, că aceşti oameni îşi redobândesc un drept care li se cuvine.
Potrivit unor estimări neoficiale, în Ucraina există 50.000 de cetăţeni ucraineni care au şi cetăţenie română. „Este adevărat că oamenii, mai ales cei de la sat, obţin dublă cetăţenie. Ştim cu toţii acest lucru şi urmărim cu mare atenţie situaţia. Suntem în strânsă colaborare cu Serviciul de Securitate al Ucrainei, însă nu avem norme juridice în acest sens” – a declarat secretarul Consiliului Local Ismail, Evghen Pundik. STB subliniază că, oficial, România, în calitate de stat membrul al NATO şi UE, nu poate avea pretenţii teritoriale. Cu toate acestea, unii analişti susţin că, în momentu în care românii din sudul regiunii Odesa vor fi peste 20%, Bucureştiul va avea dreptul deplin de a solicita pentru comunitatea românească din această parte a Ucrainei autonomie naţional-culturală. „România îşi va putea proteja, de asemenea, cetăţenii de pe teritoriul Ucrainei de presiunile venite din partea Kievului” -conchid jurnaliştii postului ucrainean de televiziune STB.
Materialul publicat de postul STB poate fi accesat aici.
Autor: Horia Ivanciuc pentru Info Prut
Foto: Iulia Modiga/Info Prut
