Centrul Român de Studii și Strategii, în parteneriat cu Asociația Răsăritul Românesc din Chișinău, au organizat o dezbatere cu tema „Retrocedarea patrimoniului Mitropoliei Basarabiei, un gest de normalitate a relațiilor București – Chișinău”.
Evenimentul a reunit la București reprezentanți ai mediului academic, parlamentari, reprezentanți ai clerului, lideri de opinie și jurnaliști, care au subliniat importanța patrimoniului Mitropolia Basarabiei și necesitatea revenirii acestuia la aparținătorii de drept.
„Lipsită de baza sa materială și economică, Mitropolia Basarabiei este limitată în posibilitățile ei ca actor social de primă importanță în societatea de dincolo de Prut și ca factor integrator activ al spațiului lingvistic, istoric, spiritual și cultural comun al celor două state românești. Dreptul de proprietate este un drept fundamental, al cărei respectare de către autoritățile de la Chișinău ar trebui să facă obiectul preocupărilor constante și ferme ale Guvernului de la București”, a declarat Eugen Popescu, directorul Centrului Român de Studii și Strategii.
De asemenea, președintele Asociației Răsăritul Românesc de la Chișinău, Vlad Cubreacov, a subliniat că pe lângă zecile de bunuri imobiliare ale Mitropoliei Basarabiei confiscate de regimul sovietic, au fost confiscate și arhivele.
„Acum, această arhivă face parte din fondurile arhivei naționale ale R. Moldova. Mitropolia Basarabiei a inițiat multiple demersuri pentru recuperarea proprietăților. Deocamdată, Guvernul de la Chișinău este reticient în această chestiune. Sperăm că în urma condițiilor rezonabile impuse de Guvernul României și alți parteneri interni și externi, această chestiune își va găsi o soluție pozitivă în beneficiul acestei structuri interbelice”, a adăugat Cubreacov.
Prezent la eveniment, PS Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, și-a exprimat bucuria că România este interesată de ceea ce se întâmplă în Basarabia și urmărește cu atenție ca românii din afara granițelor României să își păstreze identitatea.
„E foarte binevenită reluarea temei bunurilor Mitropoliei Basarabiei. Orice persoană juridică are un patrimoniu, iar Mitropolia Basarabiei a avut un patrimoniu foarte bogat, prin natura împrejurărilor, dar și prin activitatea ierarhilor și a clericilor care au activat în acest spațiu. (…) Dacă vă întrebați de ce sunt necesare bisericii aceste imobile, vă spun că în momentul în care ai un patrimoniu poți să desfășori foarte multe activități pe care în prezent nu le putem desfășura, putem să organizăm instituții de învățământ”, a adăugat Episcopul Basarabiei de Sud.
Mitropolia Basarabiei este o biserică ortodoxă autonomă, de stil vechi, în cadrul Patriarhiei Române, reactivată pe 14 septembrie 1992. Mitropolia Basarabiei este recunoscută oficial drept succesoare spirituală, canonică, istorică a Mitropoliei Basarabiei care a funcționat până în anul 1944 inclusiv. Prin statut, teritoriul Mitropoliei Basarabiei este cel al Republicii Moldova. În plus, în calitate de Exarh al Plaiurilor, Mitropolitul Basarabiei are jurisdicție canonică asupra diasporei ortodoxe române din răsărit.
Potrivit propriilor date, Mitropolia Basarabiei numără 4 episcopii istorice sufragane, 15 protopopiate, 278 parohii și 10 schituri sau mănăstiri.
