România are un departament pentru românii de pretutindeni, dar românii nu sunt de pretutindeni, sunt din hotarele acestei țări, au hotare și au o țară. Acest subiect a fost dezbătut duminică, 6 martie, la evenimentul de lansare a volumului „Călătorii identitare. Românii megieși”, al cărui autor este av. dr. Mihai Nicolae.
Invitați să prezinte volumul și să vorbească despre problema românilor din afara granițelor țării, expusă pe larg de președintele Institutului „Frații Golescu” pentru relația cu românii din străinătate, Mihai Nicolae, au fost dr. Irina Airinei Vasile, coordonatoarea ediției, jurnalista Maria Capelos, istoricii dr. Robert Stănciugel și dr. Constantin Corneanu.
„În momentul în care pătrunzi în universul românesc, descoperi lucruri extraordinare. Noi avem acum o lansare de carte, poate că așa este firea noastră, alții au lansare de rachete, grenade și mine. Războiul acesta ne ajută să înțelegem că românii din afară, rămași din motive istorice în afara granițelor țării, au nevoie de ajutorul nostru. Nu de bani au nevoie, ci să îi sprijinim în a-și conserva identitatea. Mai știm noi că suntem frățiori și că există lume pentru care suntem frățiori? Nu mai știm”, se întreabă autorul volumului, av. dr. Mihai Nicolae.
În contextul politic actual, istoricul Robert Stănciugel a amintit de soarta românilor din Ucraina, care sunt nevoiți să lupte alături de armate „care nu sunt ale lor”.
„Sângele de român a umplut țărâna din jurul României, acești români de acolo au luptat în niște armate care nu sunt ale lor, au vrut sau nu au vrut, au fost chemați, cum se întâmplă și astăzi. Nicio televiziune până în momentul de față din România n-a luat legătura cu comunitatea de români din Herța, din Bucovina, singurele informații sunt din R. Moldova. Televizorul este plin de oameni care vorbesc despre război, dar nu știu cum miroase sângele, nu știu cum miroase carnea încinsă. România are un departament pentru românii de pretutindeni, dar românii nu sunt de pretutindeni, sunt din hotarele acestei țări, au hotare și au o țară”, a declarat Stănciugel, care subliniază că România are nevoie, mai degrabă, de un minister al propagandei.
Vorbind despre volum, istoricul Constantin Corneanu subliniază că 50-60% din conținutul acesteia este dedicat „celei mai mari probleme a noastre de ieri, de azi și de mâine, românii de dincolo de Prut, de dincolo de Nistru”.
„Cartea este o provocare intelectuală pentru noi toți, pentru că este scrisă într-un limbaj accesibil publicului, și ne ajută să înțelegem tragedia noastră, a românilor, și să căutăm explicații. Poate România are nevoie de un minister al propagandei, și mai puțin de un minister al românilor de pretutindeni. Astăzi avem un Departament pentru Relația cu R. Moldova, dar nu este ceea ce are nevoie România, pentru că acesta are rolul de contabilitate și gestionare a banilor, când intenția inițială a statului român a fost să nască o politică clară, concretă, privind R. Moldova”, a precizat istoricul.
Constantin Corneanu subliniază că nu trebuie să fim indiferenți de soarta românilor din Republica Moldova, din nordul Bucovinei, din Ținutul Herța și de dincolo de Nistru.
„Dacă împărțirea teritorială sau modul în care statul român a pus în discuție statalitatea, concesiile ulterioare s-au făcut într-un context istoric, asta nu înseamnă că statul român trebuie să renunțe la a apăra identitatea românilor și a lupta ca ea să fie conservată și protejată. Din această perspectivă ar trebui să privim relația cu românii noștri megieși. Recomand acest volum care incită la meditație, sunt informații istorice, impresii de călătorie într-o lume care mai suferă din când în când și este pălmuită pentru că se află într-o identitate românească”, a concluzionat acesta.
Prezent la eveniment, ambasadorul Republicii Moldova la București, Victor Chirilă, a ținut să precizeze că „cea mai bună propagandă este cultura și educația”.
„Sunt unul dintre cei care au beneficiat de generozitatea statului român, am beneficiat de educație, de cultură, am făcut, ca mulți alții, studiile în România și sunt nespus de recunoscător de acest lucru, m-am format aici. Cultura ne-a ținut grămadă. Trebuie să finanțăm mai bine cultura și educația noastră, ca să avem și mai mulți care să ne promoveze identitatea peste hotarele țării. Globalizarea ne-a arătat că statele contează, identitatea contează, indiferent unde se află micile comunități ale noastre, ele supraviețuiesc datorită globalizării”, a subliniat ambasadorul Chirilă.
În final, gazda evenimentului, dr. Virgil Ștefan Nițulescu, managerul Muzeului Național al Țăranului Român, a evidențiat că Institutul Cultural Român duce o politică greșită privind exponenții României în străinătate, spunând că, mai degrabă, România ar trebui să aibă reprezentanțe la Sofia, la Belgrad, la Atena, la Zagreb, la Skopje și la Kiev.
Volumul „Călătorii identitate. Românii megieşi” este prima sinteză documentară apărută în ultimii 86 de ani dedicată colectivităţilor naţionale din vecinătatea Romăniei. Unele aspecte sunt abordate în premieră: descoperirea geografiei românilor de pretutindeni, viaţa religioasă a comunităţilor, exemplificarea prin „mostre de grai” a limbii lor materne, urmărind o abordare contemporană a „naţionalului”.
Sunt incluse analize ale termenilor de referinţă: românii de pretutindeni – conceptul cadru al studiului, entitatea etnică/naţională, conceptul de „etnodiversitate” din perspectiva prezentului, evidenţiindu-se raportul dintre „planetarizare” (globalizare) şi rolul sentimentului patriotic în secolul al XXI-lea.
