Pe 17 mai 2010 la Kiev a fost semnată de către preşedintelere rus, Dmitrii Medvedev, şi preşedintele ucrainean, Victor Ianukovici, o Declaraţie cu privire la soluţionarea conflictului transnistrean. Conţinutul acestui document a readus Republica Moldova şi problema ei teritorială în vizorul presei ruse.
Pe 19 mai 2010 pagina web a postului de radio „Ecoul Moscovei” titra „În urma unor înţelegeri secrete dintre Dmitrii Medvedev şi Victor Ianukovici, nerecunoscuta republică nistreană moldovenească ar putea intra în componenţa Ucrainei”, iar Moldova va reveni în sfera de influenţă rusă. Această opinie îi aparţine şefului Comitetului pentru afaceri externe al Radei, Oleg Bilorus.
Tot pe pagina electronică a postului „Ecoul Moscovei” vom găsi pe 20 mai 2010 o altă ştire cu referire la recunoaşterea independenţei Transnistriei, din care aflăm că reprezentanţi ai societăţii civile din Transnistria au trimis o scrisoare oficială pe numele preşedinţilor Rusiei şi Ucrainei. Prin această scrisoare membrii organizaţiei obşteşti „Uniunea apărătorilor Transnistriei” cer recunoaşterea Transnsitriei ca stat independent, argumentând în felul următor poziţia lor „Transnistrenii nu au locuit şi nici nu şi-au dorit să locuiască în componenţa Republicii Moldova după destrămarea RSSM.” Autorii documentului sunt convinşi că mai devreme sau mai târziu Moldova va intra în componenţa României, iar Transnistria doreşte să devină un stat independent.
Pe acelaşi portal aflăm pe 22 mai că termenul de înregistrare a cetăţenilor moldoveni aflaţi pe teritoriul Federaţiei Ruse va fi prelungit în viitorul apropiat de la 3 la 30 de zile. Această înţelegere a fost atinsă în cadrul vizitei efectuate de premierul Vlad Filat la Moscova de săptămâna trecută.
Pe pagina electronică a portalului de ştiri INOSMI vom găsi articolul semnat de David J. Kramer pentru The Washington Post cu tiltul „SUA abandonează vecinii Rusiei”, publicat pe 17 mai 2010. În acesta David J. Kramer acuză administraţia Obama că a pus pe primul plan confortul Rusiei în detrimentul propriilor interese, lăsând aceste state din regiunea apropiată Federaţiei Ruse la voia întâmplării. Autorul pledează pentru scoaterea armatelor ruseşti de pe teritoriul Georgiei şi Moldovei, iar acest lucru trebuie să devină condiţie obligatorie în procesul de finalizare a negocierilor cu privire la START II. Anterior administraţia Oabama a declarat că nu va recunoaşte sfera de influenţă a Federaţiei Ruse, însă scoaterea de pe ordinea de zi a condiţionării ratificării START II în Congresul SUA a obligativităţii retragerii trupelor ruseşti de pe teritoriul Georgiei vorbeşte despre contrariu.
Tot INOSMI, cu referinţă la portalul pro-rus din Republica Moldova AVA.MD scrie pe 18 mai 2010 că în Moldova haosul naşte o stare revoluţionară, din cauza îndepărtării poporului de către conducerea statului, iar acest lucru nu este altceva decât înfăptuirea primilor paşi către un regim autocrat şi pierderea legitimităţii conducerii actuale. Cauza acestui proces, conform INOSMI, o constituie criza politică şi refuzul de a accepta recomandările Comisiei de la Veneţia cu privire la revizuirea Constituţiei Republicii Moldova. Ghimpu doreşte să amăgească Europa, citează INOSMI portalul moldovenesc AVA.MD, dar oficialii UE sunt receptivi la tot ceea ce se întâmplă în Moldova şi nu vor permite ca acest lucru să se întâmple.
Aceeaşi INOSMI, cu referire la varianta rusă a publicaţiei Moldova Suverană, mai relatează pe 21 mai 2010 că Autorităţile de la Chişinău au început să vorbească limba anulor `90. Moldova va primi tratamentul de care nu are nevoie, susţine Moldova Suverană, în contextul vizitei efectuate anterior la Chişinău de către reprezentanţii FMI şi UE, care au apreciat cu o notă mare activitatea guvernului Filat. Reprezentanţii instituţiilor financiare au declarat că sunt mulţumiţi de rezultatele economice înregistrate de Moldova în acest an. Indicatorii economici sunt în creştere, iar conducerea de la Chişinău efectuează reforme importante. Toatea aceste procese sunt catalogate de Moldova Suverană drept minciuni monstruoase, pe care le poate egala doar minciunile din perioada guvernării Gaidar-Ciubais în Federaţia Rusă, iar Moldova se transformă într-o a doua Grecie.
Pe 21 mai 2010 INOSMI va cita Europa Liberă într-un alt articol cu titlul „Kremlinul măreşte presiunea asupra Transnistriei cu ajutorul Kievului”, semnat de Gregory Feifer. Autorul scrie că după cinci ani de despărţire Rusia şi Ucraina şi-au organizat o lună de miere, notând că cei doi preşedinţi s-au întâlnit deja de şapte ori în mai puţin de trei luni de zile. Îmbunătăţirea raporturilor bilaterale ruso-ucrainene va avea drept efect aducerea Republicii Moldova în sfera de influenţă a Kremlinului. Autorul spune că este pentru prima dată când autorităţile de la Moscova vorbesc despre Republica Moldova şi Transnistria ca despre două entităţi cu statuturi diferite, ceea ce poate confirma ideea că în viitorul apropiat această regiune separatistă va fi recunoscută ca subiect de drept internaţional. Semnarea declaraţiei cu privire la Transnistria pe 17 mai 2010 reprezintă o demonstraţie de forţă din partea Rusiei.
Din varianta online a ziarului Izvestia aflăm că veteranul Marelui Război pentru Apărarea Patriei, partizanul Vasilii Kononov a pierdut procesul împotriva Letoniei la Strasbourg. Curtea de Apel a CEDO a dat dreptate în acest dosar conducerii Letoniei, care îl învinuia pe fostul conducător al unei unităţi de gherilă a partizanilor Kononov de genocid pe teritoriul republicii. Din cei 17 judecători care alcătuiau completul de judecată, 14 au susţinut Riga. Doar judecătorii din Moldova, Muntenegru şi preşedintele Curţii Europene au pledat pentru susţinerea nevinovăţiei lui Kononov.
Pe 19 mai 2010 tot din ziarul Izvestia aflăm că Ucraina respinge orice acord secret cu privire la Transnistria, iar declaraţia reprezentantului opoziţiei, Oleg Belorus, este catalogată de către conducerea de la Kiev drept o provocare. Kievul nu a negociat cu Moscova încorporarea teritoriului Transnistriei în componenţa Ucrainei. „Blocul Iuliei Timoşenko nu doreşte să recunoască că acţiunile de politică externă ale actualei conduceri sunt un real succes”, susţine Hanna Herman, şefa administraţiei prezidenţiale ucrainene.
„Parlamentul Moldovei va fi dizolvat după ce rezultatul activităţii comisiei de studiere a crimelor regimului comunist vor fi făcute publice”, titrează aceeaşi Izvestia pe 24 mai 2010. Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu a declarat într-un interviu că va semna ordinul de dizolvare a parlamentului actual numai după ce vor fi prezentate rezultatele Comisiei Cojocaru. Ca răspuns, partidul aflat în opoziţie, a învinuit actuala conducere de urmărirea unui singur scop prin crearea acestei comisii: interzicerea partidului comunist şi a simbolicii acestuia. Anterior, ex-preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a făcut o declaraţie prin care atenţiona ambasadorii statelor europene, a Federaţiei Ruse, Ucrainei şi SUA despre faptul că actuala guvernare este una antidemocratică şi antieuropeană. Situaţia din Moldova rămâne a fi instabilă, concluzionează Izvestia.
Şi publicaţia Korrespondent a acordat spaţiu evenimentelor de la Chişinău. Pe 21 mai 2010 aceasta cita un comunicat de presă al Ministerului de Externe al Federaţiei Ruse prin care se încearcă infirmarea opiniei generale prin care Moscova ar atenta la integritatea teritorială a Republicii Moldova. Oficialii de la Moscova confirmă interesul pentru restabilirea integrităţii teritoriale a Moldovei şi întărirea suveranităţii ei. MAE rus ne asigură că Declaraţia ruso-ucraineană nu va depăşi cadrul actual al negocierilor şi va milita şi în continuare pentru soluţionarea conflictului exclusiv pe cale paşnică şi fără să prejudicieze nicicum părţile implicate.
Pe 24 mai 2010 Agenţia de Ştiri REGNUM scria că în cadrul vizitei sale efectuată pe 21 mai curent la Moscova Vlad Filat nu a observat entuziasm din partea premierului Vladimir Putin pentru retragerea armatei ruse de pe teritoriul Republicii Moldova. Tot aici REGNUM mai adaugă cu referire la un interviu acordat pentru Europa Liberă de către premierul moldovean Vlad Filat, că statul Kazahstan, ca deţinător al preşedinţiei în exerciţiu a OSCE, ar trebui să dea dinamism procesului de negociere a conflictului transnistrean. Filat a mai adăugat că rezolvarea acestei probleme nu se poate limita doar la dialogul ruso-moldovenesc, pentru că implică mult mai mulţi actori importanţi.
Tot de pe REGNUM aflăm că OSCE se solidarizează cu textul declaraţiei ruso-ucrainene cu privire la Transnistria. Procesul de negociere în formatul 5+2 a fost reluat în cadrul summit-ului OSCE care are loc la Astana începând cu data de 24 mai 2010. Kanat Saudabaev, ministrul de externe kazah, care este şi preşedintele în exerciţiu al OSCE, a catalogat declaraţia ruso-ucraineană ca fiind un element pozitiv, care va contribui la soluţionarea conflictului, deoarece ea menţine toate deciziile luate anterior în formatul 5+2 şi pledează pentru echitatea rezolvării conflictului pentru toate părţile implicate.
Pentru ROmanian News Online a semnat Angela Gramada