România e plină de urmașii găgăuzilor refugiați în dreapta Prutului. Declarația a fost făcută de George Damian, istoric de la București.
În acest context, el a amintit că prima generație a acestor refugiați a dat destui profesori universitari, dar și următoarele generații au menținut o prezență vie a găgăuzilor în spațiul public românesc (îi recunoașteți după numele de familie în unele cazuri).
„Ideea este că găgăuzii din perioada interbelică au avut majoritar o orientare de dreapta, profund creștină. Ca să fie aduși la atitudinea de azi găgăuzii au trecut printr-un adevărat calvar, foametea organizată de sovietici după al Doilea Război Mondial i-a lămurit dincotro bate vântul (în regiunile locuite de găgăuzi au fost înregistrat cel mai mare număr de victime și de cazuri de canibalism în timpul foametei). Din păcate a fost ratată șansa unei conexiuni între găgăuzii din România și cei din Republica Moldova, deși mă întreb dacă ar fi fost posibil așa ceva”, a menționat George Damian într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Amintim că în sud-vestul Republicii Moldova există Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia, o regiune locuită preponderent de găgăuzi. În regiune se vorbesc trei limbi – în primul rând rusa, găgăuza și, mai puțin, româna. Majoritatea populației din regiune este pro-rusă, insistând pe relații mai strânse cu Rusia.
