Prim-ministrul României, Mihai-Răzvan Ungureanu, şi prim-ministrul Republicii Moldova, Vlad Filat, au semnat, astăzi, Planul de acţiune între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova pentru aplicarea Declaraţiei Comune privind Instituirea unui Parteneriat Strategic între România şi Republica Moldova pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova.
Domeniile de cooperare prevăzute în Planul de Acţiune sunt integrarea europeană, cooperarea politică şi instituţională, cooperarea economică, cooperarea culturală, educaţională, în domeniul tineretului şi sportului.
Planul de Acţiune semnat astăzi, de premierii de la Bucureşti şi Chişinău, asigură un cadru de cooperare bilaterală în acord cu angajamentul României de a sprijini obiectivul strategic fundamental al Republicii Moldova – aderarea la Uniunea Europeană.
În domeniul integrării europene, proiectele de cooperare bilaterală se vor axa pe un sprijin concret pentru atingerea obiectivelor Chişinăului în relaţia cu Uniunea Europeană, respectiv: negocierea şi implementarea Acordului de Asociere la Uniunea Europeană; negocierea Acordului privind crearea Zonei de Comerţ Liber Cuprinzător şi Aprofundat, precum şi liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană.
Vor exista schimburi de experienţă între Ministerul Afacerilor Europene şi instituţiile omoloage din Republica Moldova privind coordonarea procesului de armonizare a legislaţiei şi modalităţile de raportare către Comisia Europeană a progreselor realizate în domeniul armonizării legislative.
În ceea ce priveşte reforma administraţiei publice, vor fi luate în considerare cooperarea în domeniul managementului funcţiei publice şi al funcţionarilor publici, oferirea de asistenţă direcţionată spre întărirea capacităţii administrative şi instituţionale ale Republicii Moldova, inclusiv prin vizite de studiu şi stagii în instituţiile României, de către experţi în probleme legate de integrare şi afaceri europene. Vor fi organizate vizite de studiu în România pentru reprezentanţi ai Biroului Naţional de Statistică, în scopul familiarizării acestora cu experienţa României în domeniul elaborării Rapoartelor de progres în implementarea Acordului de Asociere către Comisia Europeană. Vor fi explorate modalităţile de desfăşurare a unor proiecte bilaterale de twinning şi în cadrul unor programe UE, precum şi participarea experţilor din Republica Moldova la stagii în cadrul ministerelor de resort din România.
Se va avea în vedere cooperarea pentru perfecţionarea mecanismului de atragere a fondurilor europene destinate proiectelor de cooperare transfrontalieră şi celor dezvoltate în cadrul euroregiunilor la care participă unităţi administrative de pe teritoriul României şi Republicii Moldova. Va fi intensificată colaborarea în domeniul justiţiei şi afacerilor interne, cu o atenţie specială acordată implementării reformelor necesare pentru obţinerea liberei circulaţii în Uniunea Europeană a cetăţenilor din Republica Moldova. De asemenea, schimbul de experienţă şi bune practici în domeniile legate de agricultură şi de politica dezvoltării regionale, cooperarea în vederea întăririi capacităţii de management al fluxurilor de persoane şi bunuri la frontiera de stat dintre România şi Republica Moldova, cu luarea în considerare a acquis-ului UE relevant, intensificarea cooperării în contextul Politicii Europene de Vecinătate, în special în cadrul Parteneriatului Estic.
Mecanismul de convenire şi gestionare a proiectelor de interes comun, cu relevanţă pentru procesul de integrare europeană a Republicii Moldova, va fi asigurat de o Comisie Mixtă pentru Integrare Europeană, care se va reuni anual, creată prin reorganizarea actualei Comisii Mixte Economice şi de Integrare Europeană.
În domeniul cooperării politice şi instituţionale vor fi promovate contactele bilaterale la toate nivelurile administraţiei centrale şi locale, inclusiv la nivel politic, pentru dinamizarea relaţiei bilaterale şi a colaborării în plan internaţional în probleme de interes pentru România şi Republica Moldova. De asemenea, va fi dezvoltată cooperarea, inclusiv prin coordonarea poziţiilor, în măsura posibilităţilor, în cadrul organizaţiilor şi forurilor europene şi regionale, precum Consiliul Europei, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est, Consiliul Cooperării Regionale, Organizaţia de Cooperare Economică la Marea Neagră, Comunitatea Energiei şi TRACECA.
În domeniul cooperării economice, principalul obiectiv al cooperării este aprofundarea şi extinderea integrării economice dintre România şi Republica Moldova.
Cadrul de cooperare este Comisia Mixtă Economică, constituită prin reorganizarea şi amendarea Acordului privind actuala Comisie Mixtă Economică şi de Integrare Europeană.
Va fi stimulat schimbul de informaţii în domeniul economiei, inclusiv în domeniile financiar, fiscal, vamal, al agriculturii. Sub egida instituţiilor abilitate (organizaţii profesionale, patronate, camere de comerţ din România şi Republica Moldova) vor fi stimulate organizarea de forumuri economice şi întrevederi de afaceri cu participarea agenţilor economici din România şi Republica Moldova, în special, în domenii considerate elemente-cheie în dezvoltarea relaţiilor bilaterale economice.
Un obiectiv al cooperării economice bilaterale este sprijinirea unui climat economic, financiar şi juridic favorabil pentru activitatea de antreprenoriat şi de altă natură, inclusiv stimularea reciprocă a investiţiilor, evitarea dublei impuneri, crearea şi funcţionarea de întreprinderi şi grupuri financiar-industriale mixte, elaborarea de programe economice reciproc avantajoase.
De asemenea, va fi susţinută cooperarea la nivel de specialişti în domeniul cercetării şi inovării, cu participarea institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare de profil.
O prioritate a domeniului economic este asigurarea securităţii energetice prin: interconectarea sistemelor de transport gaze naturale, respectiv energie electrică; schimb de bune practici în domeniul eficienţei energetice şi al resurselor regenerabile; diversificarea surselor şi a rutelor de aprovizionare cu hidrocarburi; acordarea de asistenţă tehnică instituţiilor de resort din Republica Moldova în ceea ce priveşte armonizarea legislativă în domeniul energiei electrice.
Obiectivul final al proiectelor de interconectare a infrastructurilor din România şi Republica Moldova este racordarea reţelelor de transport şi energie din Republica Moldova la reţelele europene, proiect important în procesul de apropiere de UE.
În domeniul cooperării culturale, educaţionale, în domeniul tineretului şi sportului, proiectele bilaterale vor avea ca obiectiv sprijinirea procesului integrării culturale în scopul consolidării spaţiului cultural şi spiritual dintre România şi Republica Moldova, pornind de la comunitatea de istorie, cultură, civilizaţie şi limbă.
Astfel, va fi sprijinită dezvoltarea legăturilor directe între institute de cercetare ştiinţifică şi tehnologică, şcoli şi universităţi, inclusiv prin dezvoltarea unor extensiuni universitare, în conformitate cu legislaţia internă în vigoare, şi prin promovarea schimburilor de specialişti şi experţi.
Planul de Acţiune prevede sprijinirea învăţământului la toate nivelurile, prin oferirea de burse de studii preuniversitare, universitare (licenţă, masterat, doctorat – forma de învăţământ cu frecvenţă), stagii de formare-specializare pentru cadre didactice din învăţământul preuniversitar şi universitar, burse lunare pentru mobilităţi academice, schimb de delegaţii în probleme legate de organizarea şi modernizarea învăţământului, la toate nivelurile. Părţile vor încuraja mobilitatea de cadre didactice şi de studenţi, participarea la olimpiadele şi concursurile organizate pe teritoriul celuilalt stat, precum şi alte forme de cooperare. De asemenea, vor fi oferite locuri gratuite în tabere de odihnă pentru elevi şi studenţi, în timpul vacanţelor şcolare şi universitare.
România şi Republica Moldova au semnat astăzi Acordul de cooperare pentru acordarea de sprijin reciproc în cazul producerii unor dezastre
Ministrul român al Administraţiei şi Internelor, domnul Gabriel Berca, şi omologul său din Republica Moldova, domnul Alexei Roibu, au semnat astăzi, în contextul şedinţei comune care a avut loc la Iaşi, Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea şi ajutorul reciproc în cazul producerii dezastrelor.
Documentul reglementează principiile şi modalităţile tehnice de desfăşurare a acţiunilor de prognozare, prevenire, pregătire, protecţie şi intervenţie, în scopul localizării, limitării şi înlăturării efectelor calamităţilor naturale, avariilor industriale şi/sau ale catastrofelor, într-o manieră armonizată cu cerinţele şi recomandările privind cooperarea internaţională în materie.
Potrivit Acordului, România şi Republica Moldova îşi vor acorda, la cerere, ajutor reciproc în cazul iminenţei sau producerii unor dezastre, ale căror efecte nu pot fi limitate sau înlăturate în totalitate prin eforturile şi mijloacele uneia dintre părţi. Acordarea de ajutor include punerea la dispoziţie a părţii solicitante de echipamente şi echipe de acordare a ajutorului, trimiterea de ajutoare, căutarea, salvarea şi alte acţiuni de urgenţă care ar urma să fie efectuate în cazul producerii unor dezastre, în scopul salvării vieţilor omeneşti, protejarea sănătăţii populaţiei, limitarea daunelor ecologice, a pierderilor materiale şi culturale.
Acord de colaborare în domeniul dezvoltării regionale
Domnul Cristian Petrescu, ministrul dezvoltării regionale şi turismului din România, şi domnul Anatolie Zolotcov, vice-ministrul construcţiilor şi dezvoltării din Republica Moldova, au semnat astăzi, în marja şedinţei comune, un Acord de colaborare între Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului al României şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor al Republicii Moldova.
Acordul prevede, printre altele, cooperarea celor două părţi în vederea elaborării cadrului juridic în domeniul construcţiilor şi dezvoltării regionale şi armonizarea acestuia cu reglementările UE, precum şi realizarea de schimburi de experienţă în domeniul funcţionării instituţiilor şi organismelor de implementare a politicii de dezvoltare regională.
De asemenea, vor fi avute în vedere acţiuni în scopul obţinerii şi utilizării fondurilor în cadrul programelor de asistenţă ale Uniunii Europene, precum şi a Fondului Naţional pentru Dezvoltare Regională, schimburi de experienţă în scopul dezvoltării capacităţilor tehnice de elaborare şi implementare a proiectelor, prin aplicarea unor programe de instruire la nivel local şi regional.
Un alt palier de cooperare vizează dezvoltarea şi îmbunătăţirea capacităţii autorităţilor publice din ambele ţări în promovarea cooperării transfrontaliere, în conformitate cu reglementările şi practica UE şi schimburi de experienţă în domeniul arhitecturii, proiectării, urbanismului, planificării utilizării terenurilor, precum şi amenajării teritoriilor.
Modalităţile de cooperare vor consta în asistenţă tehnică, cursuri de instruire, schimb de experienţă şi informaţii în domeniile construcţiilor şi dezvoltării regionale, proiecte comune.
Acordul nu va afecta obligaţiile care rezultă din calitatea României de membru al Uniunii Europene. Documentul se încheie pentru 5 ani, cu posibilitatea de prelungire.
Acord bilateral privind regimul juridic al mormintelor de război
Ministrul român al Apărării Naţionale, domnul Gabriel Oprea, şi ministrul Apărării al Republicii Moldova, domnul Vitalie Marinuţa, au semnat astăzi, în contextul Şedinţei comune de Guvern, Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind regimul juridic al mormintelor de război româneşti situate pe teritoriul Republicii Moldova.
Acordul privind regimul juridic al mormintelor de război româneşti situate pe teritoriul Republicii Moldova reglementează situaţia mormintelor militarilor români căzuţi pe câmpurile de luptă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, înhumaţi în peste 240 de cimitire militare aflate pe teritoriul Republicii Moldova şi care, în mare parte, au fost desfiinţate după anul 1945. Prin aplicarea prevederilor Acordului, vor fi identificate, reconstruite şi amenajate aceste locuri de înhumare, astfel încât eroilor de război români să li se poată acorda onorurile cuvenite.
Documentul semnat astăzi de cei doi miniştri ai apărării cuprinde prevederi referitoare la definirea unor termeni din aria reglementată, domeniile de colaborare, exhumarea şi reînhumarea rămăşiţelor pământeşti, amplasarea mormintelor de război, precum şi asigurarea financiară şi materială pentru aceste acţiuni.
Acordul a fost elaborat în baza art. 26 lit. f) din Legea nr. 379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război, cu respectarea Convenţiilor de la Geneva cu privire la victimele de război, Protocoalelor adiţionale şi normelor de drept internaţional în acest domeniu.
Acordul va fi supus ratificării de către Parlamentul României.
Documente bilaterale în domeniul muncii şi securităţii sociale
Ministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale din România, doamna Claudia Boghicevici, şi omologul său din Republica Moldova, doamna Valentina Buliga, au semnat astăzi, în contextul şedinţei comune a celor două guverne, Aranjamentul administrativ de aplicare a Acordului în domeniul securităţii sociale dintre România şi Republica Moldova (Acord care a intrat în vigoare la 1 septembrie 2011), şi Protocolul de cooperare între Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale din România şi Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei din Republica Moldova.
Doamna Claudia Boghicevici, ministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale din România, a subliniat importanţa semnării Aranjamentului Administrativ pentru aplicarea Acordului între România şi Republica Moldova în domeniul securităţii sociale, document care stabileşte modalitatea de aplicare a Acordului, modul de colaborare între autorităţile şi instituţiile naţionale responsabile cu acordarea prestaţiilor, precum şi modalităţile de efectuare a plăţilor aferente.
De asemenea, ministrul român a salutat semnarea Protocolului de cooperare bilaterală în domeniul muncii, familiei şi protecţiei sociale. Perfectarea acestor documente reprezintă materializarea interesului ambelor părţi pentru continuarea şi extinderea relaţiei bilaterale în domeniul muncii, familiei şi protecţiei sociale. Ministerul Muncii din România poate oferi expertiza în vederea armonizării legislaţiei naţionale cu cea europeană în domeniu. În baza Protocolului de cooperare, România şi Republica Moldova vor dezvolta proiecte concrete de colaborare în ceea ce priveşte legislaţia privind sistemul de pensii, măsuri active pentru ocupare şi pentru stimularea şomerilor în vederea reinserţiei lor pe piaţa muncii, oferirea unor servicii de calitate persoanelor cu dizabilităţi.
În cadrul şedinţei comune de Guvern, ministrul Muncii din România, doamna Claudia Boghicevici, şi omologul său din Republica Moldova, doamna Valentina Buliga, au discutat o serie de teme care vizează colaborarea:
1. Între structurile de inspecţie a muncii din ambele ţări în ceea ce priveşte promovarea şi aplicarea principiilor europene în organizarea şi desfăşurarea activităţilor de inspecţie.
2. În domeniul pensiilor şi altor drepturi de asigurări sociale (cu accent asupra susţinerii financiare a sistemului public de pensii în ambele ţări, funcţionarea sistemului de pensii private în România).
3. În domeniul legislaţiei privind salarizarea angajaţilor din sectorul public, în vederea armonizării cu legislaţia UE în domeniu.
4. În ceea ce priveşte protecţia drepturilor persoanelor cu handicap şi protecţia drepturilor copilului.
România va coopera cu Republica Moldova în domeniul tineretului şi sportului
Domnul Cătălin Baba, ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului din România, şi domnul Ion Cebanu, ministrul Tineretului şi Sportului din Republica Moldova, au semnat astăzi, în contextul şedinţei comune a celor două Guverne, desfăşurată la Iaşi, o Înţelegere bilaterală privind cooperarea în domeniile tineretului şi sportului.
Înţelegerea stabileşte principalele domenii de interes care vor forma obiectul colaborării dintre cele două instituţii de tineret şi sport centrale, precum şi obligaţiile Părţilor privind acţiunile ce se vor desfăşura în baza acesteia.
Astfel, cooperarea în domeniul tineretului se referă la tinerii având vârsta cuprinsă între 14 şi 35 de ani şi se va face prin schimburi de delegaţii de tineret, schimburi de experienţă între specialişti, participarea la tabere tematice, participarea la festivaluri culturale şi folclorice pentru tineret.
În domeniul sportului, colaborarea se va realiza prin participarea echipelor sportive la competiţii şi la antrenamentele din cele două state, schimburi de antrenori, medici sportivi, reprezentanţi ai federaţiilor sportive.
În vederea punerii în aplicare a Înţelegerii, în termen de o lună de la intrarea ei în vigoare, se va constitui o Comisie mixtă pentru colaborarea în domeniile tineretului şi sportului.
Înţelegerea este valabilă pentru o perioadă de 5 ani şi se va prelungi automat pentru încă o perioadă de 5 ani, dacă niciuna dintre părţi nu va notifica în scris, prin canale diplomatice, intenţia de a o întrerupe.
România intenţionează să sprijine financiar Republica Moldova cu 15 milioane de euro pentru proiecte în domeniul protecţiei mediului şi schimbărilor climatice
Miniştrii români ai Mediului şi Dezvoltării Regionale, domnii László Borbely şi Cristian Petrescu, şi omologii lor din Republica Moldova, domnii Gheorghe Şalaru şi viceministrul Anatolie Zolotcov, au semnat astăzi, în marja şedinţei comune a Guvernelor celor două ţări, o Declaraţie comună privind cooperarea în domeniul protecţiei mediului.
Astfel, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor al Republicii Moldova şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului din România vor face demersuri pentru semnarea, în următoarea perioadă, a unui Protocol Adiţional de modificare a ‘Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova’.
Modificarea Acordului dintre Guvernele celor două ţări va avea loc în perspectiva susţinerii de către România a unor proiecte de mediu din Republica Moldova, destinate reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră şi de adaptare la efectele schimbărilor climatice. În acest sens, România va aloca 15 milioane de euro, din cele 100 de milioane de euro reprezentând sprijinul financiar nerambursabil acordat potrivit Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova.
Necesitatea introducerii aspectelor legate de domeniul protecţiei mediului şi schimbărilor climatice s-a impus ca urmare a asumării, de către România, a obligaţiei de a contribui la finanţarea combaterii schimbărilor climatice pe termen scurt (finanţarea timpurie), pentru perioada 2010-2012. Conform prevederilor Acordului Copenhaga, aprobat la cea de-a 15-a Conferinţă a Părţilor la convenţia Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice, statele dezvoltate se angajează să mobilizeze resurse financiare de aproximativ 30 mld USD în perioada 2010-2012, în vederea finanţării procesului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi de adaptare la efectele schimbărilor climatice în statele aflate în curs de dezvoltare.
În cadrul Consiliului European, România a anunţat că va contribui cu suma de 15 milioane de euro pentru perioada 2010-2012, pentru a susţine efortul financiar global al UE, în contextul în care, în decembrie 2009, şefii de stat şi de guvern ai statelor membre UE au convenit că suma reprezentând contribuţia UE la finanţarea combaterii schimbărilor climatice pe termen scurt (finanţarea timpurie), pentru perioada 2010-2012, este de 2,4 mld. euro anual. Suma a fost stabilită pe baza contribuţiilor voluntare ale statelor membre.
Acordul dintre Guvernul României Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova, a fost semnat la Bucureşti, la 27 aprilie 2010, şi vizează dezvoltarea cooperării dintre cele două state în domeniile infrastructură de transport, unităţi de învăţământ, asistenţă umanitară acordată în cazul unor situaţii de urgenţă şi sectorul energetic la care se adaugă, conform Declaraţiei comune semnate astăzi, domeniul protecţia mediului şi schimbări climatice.
Pentru proiectele din sectoarele infrastructură de transport, unităţi de învăţământ, asistenţă umanitară acordată în cazul unor situaţii de urgenţă şi sectorul energetic, coordonarea revine Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) – pentru România şi Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor (MDRC) – pentru Republica Moldova.
Autorităţile de coordonare a implementării prevederilor Acordului şi a Declaraţiei comune pentru proiectele în domeniul protecţiei mediului şi schimbărilor climatice sunt, pentru România – Ministerul Mediului şi Pădurilor (MMP) şi pentru Republica Moldova – Ministerul Mediului (MM).
România şi Republica Moldova colaborează în domeniul agriculturii
Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale din România, domnul Stelian Fuia, şi omologul său din Republica Moldova, Vasile Bumacov, au convenit astăzi, cu prilejul primei şedinţe comune a celor două Guverne, ca la o întâlnire bilaterală ulterioară să semneze un plan de acţiune privind colaborarea în domeniul agriculturii, industriei alimentare şi dezvoltării rurale pentru perioada 2012 – 2013.
Potrivit acestui plan de acţiune, se vor avea în vedere o serie de măsuri, între care: înfiinţarea unui grup de lucru format din reprezentanţii celor două ministere, organizarea de reuniuni periodice ale grupului de lucru, în vederea analizei stadiului cooperării în domeniul agriculturii şi industriei alimentare, precum şi identificarea unor noi acţiuni şi proiecte de cooperare.
De asemenea, se are în vedere continuarea schimbului de experienţă în domeniul fitosanitar şi al materialului săditor, în perspectiva armonizării legislaţiei în domeniul sănătăţii plantelor, instruirea personalului în utilizarea sistemului computerizat al înregistrării materialului săditor, inspecţiei, analizelor de laborator, certificării şi înregistrării.
Cele două ţări vor coopera în ceea ce priveşte domeniul apiculturii, prin dezvoltarea unui sistem informaţional de comunicare şi asistare a comercializării produselor apicole şi aprovizionării apicultorilor în sistem de economie de piaţă, prin consolidarea reţelei teritoriale informaţionale de marketing în apicultură în Republica Moldova. Totodată, partea română va oferi sprijin în elaborarea strategiilor de dezvoltare şi a legislaţiei în domeniul apiculturii şi în privinţa încurajării cooperării cu diverse organizaţii internaţionale.
Alte domenii consemnate în Planul de acţiune vizează continuarea acordării asistenţei tehnice pentru consolidarea Centrului Informaţional de Marketing din Republica Moldova, precum şi în ceea ce priveşte domeniul asistenţei financiare şi al modului de organizare instituţională a agenţiilor de plăţi.
Prin documentul bilateral ce va fi semnat ulterior, se doreşte încurajarea participării agenţilor economici din cele două state la expoziţii şi târguri de profil organizate atât în România, cât şi în Republica Moldova, având în vedere beneficiile pe care le oferă aceste manifestări în promovarea produselor agricole.
Acţiunile menţionate se vor derula conform unui calendar stabilit de comun acord de ambele Părţi. Pentru unele acţiuni au fost elaborate proiecte bilaterale ce urmează a fi analizate pentru a fi incluse în Programul de Asistenţă pentru Dezvoltare pentru anul 2012, coordonat de Ministerului Afacerilor Externe.
Colaborare în domeniile energiei electrice şi gazelor naturale
Ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri din România, domnul Lucian Nicolae Bode, şi viceprim-ministrul şi ministrul Economiei din Republica Moldova, domnul Valeriu Lazăr, au discutat o serie de aspecte de interes comun privind cooperarea bilaterală în domeniul energiei electrice şi gazelor naturale.
În acest context, cei doi oficiali au convenit că atât pentru România, cât şi pentru Republica Moldova, interconectarea sistemelor naţionale de transport de gaze naturale constituie un obiectiv strategic şi contribuie la consolidarea securităţii energetice a celor două state, precum şi la diversificarea surselor şi rutelor de aprovizionare.
Discuţiile au vizat proiecte comune, între care:
Gazoductul Iaşi-Ungheni, pentru care ministerele de resort au semnat în anul 2011 un Memorandum de înţelegere privind pregătirea condiţiilor pentru construcţia gazoductului de presiune înaltă Iaşi-Ungheni. De asemenea, a fost finalizat studiul de fezabilitate al proiectului, iar următoarea etapă în dezvoltarea proiectului va fi elaborarea proiectului tehnic care să includă secţiunea terestră a conductei, cât şi subtraversările râului Prut.
Interconectarea sistemelor de energie electrică din Republica Moldova cu reţeaua europeană ENTSO-E şi montarea fibrei optice între Isaccea şi Chişinău. Acesta este un proiect nou, necesar în vederea interconectării Republicii Moldova la reţeaua ENTSO-E.
Proiectul de investiţie în vederea interconectării energetice a Republicii Moldova atât la Reţeaua Europeană a Operatorilor de Transport şi Sistem pentru Energie Electrică (ENTSO-E) cât şi cu România, LEA 400 kV Suceava-Bălţi.
Proiectul liniei electrice LEA 110 kV Fălciu-Goteşti, pentru care Transelectrica SA a realizat deja partea de investiţii pe teritoriul României si care se estimeaza a fi finalizat la sfârşitul anului 2012.
Totodată, ministrul român al Economiei i-a asigurat pe partenerii din Republica Moldova de disponibilitatea specialiştilor români de a acorda expertiză şi ajutor în domeniul politicilor de sprijinire a IMM-urilor.
În anul 2011 comerţul bilateral a ajuns la 1 miliard USD. Republica Moldova este a 6-a piaţă extracomunitara de desfacere a produselor româneşti. Exportul român este de 786 mil. USD, iar importul este de 343,7 mil.USD.
În Republica Moldova sunt înregistrare 1227 societăţi mixte, din care 130 constituite în anul 2011, cu o valoare de capital subscris de 30 mil.USD.
Poziţia investiţională a României în Republica Moldova: locul 1 după numărul de societăţi mixte şi locul 7 după valoarea capitalului subscris.
Miniştrii Comunicaţiilor au discutat despre crearea unei biblioteci virtuale
Ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, domnul Răzvan Mustea-Şerban, şi omologul său moldovean, domnul Pavel Filip, au convenit, astăzi, în cadrul şedinţei comune de Guvern, asupra continuării colaborării bilaterale în domeniul serviciilor de radiocomunicaţii asigurate de S.N. Radiocomunicaţii S.A din România şi Întreprinderea de Stat Radiocomunicaţii din Republica Moldova.
Printre temele abordate s-au mai aflat şi iniţierea unui proiect privind crearea unei biblioteci virtuale, precum şi continuarea colaborării bilaterale în domeniul serviciilor poştale, în vederea creşterii calităţii serviciilor. Propunerea creării proiectului privind biblioteca virtuală include colaborarea dintre Departamentul Românii de Pretutindeni, Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare în Informatică, Bibliotecile Naţionale din ambele state şi Biblioteca Centrală Universitară din România. Biblioteca Virtuală presupune virtualizarea cărţilor, lucrări ce aparţin autorilor români şi moldoveni, precum şi crearea unei platforme de tip e-learning pentru diverse materii de studiu.
Proiecte comune în domeniul infrastructurii
Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii din România, domnul Alexandru Nazare, şi domnul Anatol Şalaru, Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor de la Chişinău, au avut astăzi, în cadrul şedinţei comune a Guvernelor României şi Republicii Moldova, discuţii privind unele subiecte de interes comun.
Cu precădere, acestea au privit stadiul interconectării reţelelor de transport, proiectele comune de infrastructură în zona de graniţă, asistenţa oferită de România în atragerea de finanţare şi transpunerea normelor şi legislaţiei europene în domeniu, participarea Administraţiei Serviciilor de Trafic Aerian a Republicii Moldova la blocul funcţional recent lansat de România şi Bulgaria, precum şi perspectivele conectării Republicii Moldova la reţeaua trans-europeană de transport TEN-T.
În contextul discuţiilor cu privire la reţelele de transport dintre cele două ţări, ministrul Alexandru Nazare a reiterat importanţa eforturilor făcute în scopul apropierii economiilor şi fluxurilor comerciale ale celor două ţări. Interesul reciproc este ghidat de prioritatea interconectării cât mai rapide a infrastructurii de transport a Republicii Moldova la toate axele şi coridoarele europene ce traversează România. Dincolo de aspectele tehnice, economice şi legale, scopul comun al celor două părţi este de a face costul şi durata călătoriilor între România şi Republica Moldova cât mai reduse, şi de a facilita fluxurile de mărfuri şi persoane, pentru o mai bună integrare a economiilor şi societăţillor de pe cele două părţi ale Prutului.
Având în vedere nevoile de interconectare ale Republicii Moldova la reţeaua feroviară europeană, cele două ministere au convenit formarea unui grup de lucru la nivel de experţi care să asiste autorităţile de la Chişinău în atragerea de finanţare internaţională pentru proiectul căii ferate cu ecartament îngust (1435 mm) Ungheni-Chişinău.
În paralel, cu referire la traseele proiectelor majore de infrastructură din regiune, ministrul Alexandru Nazare a subliniat că, împreună, România şi Republica Moldova au ocazia de a promova, sprjinindu-se reciproc, o rută a viitoarei Autostrăzi Inelare a Mării Negre(AIMN) care să servească nevoilor reale de transport ale celor state. Din perspectiva europeană, suprapunerea acesteia cu principalele axe de transport ale UE, includerea Chişinăului şi a Bucureştiului în acest parcurs, sunt elemente ce fac proiectul relevant economic şi facilitează transpunerea lui în practică într-un orizont de timp previzibil. În acest sens, ministrul Alexandru Nazare, împreună cu omologul său domnul Anatol Şalaru, au semnat o scrisoare comună către Secretariatul Tehnic al AIMN de susţinere a traseului Giurgiu – Bucureşti – Focşani-Albiţa-Chişinău-Odessa precum şi conxiunea cu Marea Neagră prin Portul Constanţa.
De asemena, cele două părţi s-au angajat să caute mijloace de punere în practică a interconectării viitoarei autostrăzi Târgu-Mureş – Iaşi – Ungheni cu infrastructura de transport rutier de pe teritoriul Republicii Moldova, printr-un pod peste Prut la Ungheni. Cele câteva opţiuni discutate trebuie să satisfacă atât cerinţele tehnice, cât şi normele române de cost. Obiectivul proiectului este de a lega Chişinăul cu coridoarele europene IV – IX.
Ministrul Alexandru Nazare a transmis omologului său de la Chişinău acceptul administraţiilor pentru servicii de trafic aerian din România şi Bulgaria pentru primirea Republicii Moldova ca observator în proiectul Blocului Funcţional Aerian DANUBE FAB, recent înfiinţat.
România şi Republica Moldova vor continua cooperarea în domeniul sănătăţii, stabilită în Acordul de cooperare semnat în 2010
România şi Republica Moldova vor derula proiecte în parteneriat în domenii prioritare precum asistenţă medicală de urgenţă, supravegherea transfrontalieră a maladiilor transmisibile, boli infecţioase, transplant şi psihiatrie, au convenit miniştrii sănătăţii din cele două state, domnii Ritli Ladislau şi Andrei Usatâi, în cadrul şedinţei comune de Guvern România-Republica Moldova, desfăşurate astăzi la Iaşi.
Ministrul român al Sănătăţii, domnul Ritli Ladislau, a subliniat că, la nivel regional, România reprezintă un exemplu de bună practică în domenii ca urgenţa şi boli infecţioase şi a declarat că cele două state vor coopera în aceste sectoare, atât prin derularea mai multor programe de formare, schimburi de experţi, cât şi prin dezvoltarea de servicii medicale.
De asemenea, Ministerul Sănătăţii din România s-a oferit să sprijine eforturile ministerului omolog în procesul de integrare europeană. Astfel, experţii români şi-au arătat disponibilitatea de a împărtăşi din experienţa acumulată în perioada de pregătire a aderării şi din primii ani post- aderare, fiind discutată posibilitatea unui schimb de experienţă în acordarea de asistenţă tehnică, pentru implementarea standardelor de calitate pentru medicamentele de uz uman.
Cei doi ministri şi-au asumat rolul de promotori ai cooperării directe între unităţi medicale şi institute de profil, din domeniul medical. În acest sens, se au în vedere dezvoltarea parteneriatului între Institutul de Boli Infecţioase ‘Matei Balş’ din Bucureşti şi Spitalul Clinic de Boli Infecţioase din Chişinău, precum şi a parteneriatului între Spitalul Clinic de Psihiatrie ‘Socola’ Iaşi şi Spitalul Clinic de Psihiatrie ‘Cistiujeni’ din Chişinău şi Spitalul ‘Bălţi’.
Ministrul român al sănătăţii a mai arătat că este responsabilitatea comună a ministerelor sănătăţii din cele două state să continue încurajarea parteneriatelor directe între unităţi de profil, dar şi între unităţi din mediul universitar şi academic de profil, în dezvoltarea de conferinţe, seminarii, simpozioane, pe teme de specialitate, în beneficiul sănătăţii cetăţenilor noştri, dar şi pentru dezvoltarea de servicii medicale accesibile şi de calitate.
Discuţiile au vizat şi colaborarea existentă între cele două state, pe baza Acordului de cooperare în domeniul sănătăţii semnat de România şi Republica Moldova în 2010.
Experţii din Ministerul Finanţelor Publice din România vor acorda expertiză colegilor din Republica Moldova, în procesul de reformă instituţională
Ministrul Finanţelor Publice din România, domnul Bogdan Alexandru Drăgoi, a prezentat, astăzi, în cadrul şedinţei comune a Guvernelor celor două state, ministrului Finanţelor al Republicii Moldova, domnul Veaceslav Negruţă, propunerile părţii române privind colaborarea între cele două instituţii.
Cei doi miniştri au discutat despre acordarea de asistenţă şi expertiză de către experţii din România, colegilor din Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, în procesul de reformă instituţională.
Ministrul Finanţelor Publice a propus renegocierea Convenţiei dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi capital, semnată la Chişinău la 21 februarie 1995, cu aplicare de la 1 ianuarie 1997. Renegocierea acestei Convenţii se impune ca urmare a necesităţii de aliniere la principiile actualei legislaţii fiscale din cele două ţări şi la recomandările actuale ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).
Propunerea a vizat renegocierea Convenţiei sau încheierea unui protocol care să vizeze, printre altele:
– Reducerea cotelor de impozit cu reţinere la sursă prevăzute de convenţie, respectiv cele care se aplică veniturilor de natura dividendelor, dobânzilor şi redevenţelor;
– Îmbunătăţirea schimbului de informaţii conform celor mai recente prevederi OCDE, inclusiv crearea posibilităţii efectuării unui schimb de informaţii în domeniul bancar ori de câte ori sunt solicitate de către una dintre ţările partenere;
– Introducerea unui nou articol privind asistenţa reciprocă în colectarea creanţelor.
În scopul întăririi cooperării în domeniul combaterii fraudei şi evaziunii fiscale a fost propus un acord care să permită schimbul automat de informaţii cu Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (IFPS) din Republica Moldova, vizând, în general, veniturile obţinute de rezidenţi din surse aflate pe teritoriul celuilalt stat.
Discuţiile privind colectarea creanţelor au vizat un nou acord de cooperare bilaterală, având în vedere problemele întâmpinate de organele fiscale din România în recuperarea unor creanţe stabilite în sarcina cetăţenilor din Republica Moldova.
Sursa: Ora Nouă
