În loc să înveţe limba oficială a acestei ţări şi să se integreze în viaţa ei culturală, minoritatea rusofonă din R. Moldova îi alungă pe băştinaşi peste Prut cu lozinca „Geanta, gara, Bucureşti!”.
În R. Moldova, zilele de odihnă sunt o perioadă de maximă turbulenţă politică. Sâmbătă, la Chişinău, în PMAN ies comuniştii lui Voronin, iar duminică – comuniştii lui Roşca. Şi la Bălţi, „capitala nordică a R. Moldova”, cum le place unora să zică, s-au trezit spiritele protestatare comuniste. Drept răspuns la marşul unui grup de unionişti, reprezentanţi ai Platformei civice „Acţiunea 2012”, o coloană de contramanifestanţi, membri ai Partidului Comuniştilor, au blocat traseul marşului. Pentru a evita violenţele care ar fi putut apărea, tinerii români au mers la bustul lui Mihai Eminescu de pe Aleea Clasicilor unde au depus flori şi au intonat cântecele regretaţilor Ion şi Doina Aldea-Teodorovici. Ceea ce e demn de remarcat e că – şi la Chişinău, şi la Bălţi – comuniştii au scandat aceleaşi lozinci, cea mai populară fiind „Moldova!”. Similitudinile nu se opresc aici: şi la Chişinău, şi la Bălţi lozinca „Moldova!” era scandată de persoane care nu ştiu moldoveneşte (româneşte). O contraprotestatară de la Bălţi, care-i trimitea pe tinerii unionişti în România, fiind întrebată de ce vorbeşte ruseşte, dar nu româneşte, a răspuns că „la noi e democraţie, cum vreau – aşa vorbesc”. Aşa înţelege minoritatea rusofonă din R. Moldova democraţia. Un alt rusofon de la Bălţi, negru la faţă de ură şi venin, atâta a putut scoate „pe limba moldovenească”: Geanta, gara, Bucureşti! (un fel de replică la lozinca anilor ’90, de altfel, tot de ruşi compusă şi lansată, Cemodan, vokzal, Rossia!).
