Cetățenii din regiunea separatistă transnistreană sunt captivii unui regim care nu respectă drepturile omului, iar situația s-a agravat pe fondul războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Totodată, autoritățile de la Chișinău nu se prea implică pentru a-și apară cetățenii. Acestea sunt câteva dintre concluziile Asociației Promo-LEX privind respectarea drepturilor omului în anul 2022.
Activiștii din regiunea separatistă transnistreană, care luptă pentru dreptul la libera exprimare, ajung ținta persecuțiilor. De asemenea, mulți dintre cei care au criticat invazia Rusiei în Ucraina au ajuns la închisoare, unde stau în condiții inumane, transmite TVR Moldova.
Este și cazul unui bărbat, care l-a luat la rost pe un șofer pentru că și-a lipit pe mașină litera „Z”, simbolul invaziei ruse. Un alt caz cunoscut este cel al lui Victor Pleșcanov, condamnat la trei ani de închisoare pentru arborarea drapelului Ucrainei la balconul apartamentului său.
„Situația lui s-a înrăutățit considerabil, a fost transferat la sfârșitul lunii noiembrie într-un izolator disciplinar pentru că ar fi refuzat o muncă obligatorie în detenție. Au fost anumite alegații de o tentativă de suicid, am încercat să documentăm această situație”, a specificat Pavel Cazacu, avocat de la Asociația Promo-LEX.
La rândul său și avocatul Vadim Vieru a specificat că în regiunea transnistreană este restricționat accesul apărătorilor și altor categorii de specialiști. Astfel, acolo există în continuare abuzuri, rețineri ilegale, neacordare de asistență medicală și maltratare.
De asemenea, dezinformarea și propaganda sunt armele folosite de regimul de la Tiraspol pentru a prezenta probleme false ce țin de respectarea drepturile omului în regiunea separatistă.
Într-o recentă intervenție la sesiunea Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, așa-numitul reprezentat al regiunii transnistrene la Moscova a acuzat în repetate rânduri autoritățile de la Chișinău de încălcarea drepturilor locuitorilor regiunii. Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene din Republica Moldova nu a reacționat la aceste declarații.
„Este mai mult un comportament reactiv. Adică se reacționează la situații care deja se întâmplă, iar elementul preventiv practic lipsește. Guvernul Republicii Moldova nu face nimic pentru a preveni. Mai sunt și subiecte privind drepturile omului la care Curtea Europeană s-a expus, pe care administrația de la Tiraspol periodic le scoate în vizor atunci când dorește să mai obțină ceva de la Guvernul de la Chișinău. Republica Moldova este un finanțator al acestor abuzuri”, a explicat Vadim Vieru, avocatul Asociației Promo-LEX.
De cealaltă parte, reprezentații Biroului Politici de Reintegrare din cadrul Guvernului de la Chișinău recunosc faptul că autoritățile constituționale nu reușesc de fiecare dată să găsească soluții potrivite pentru aceste probleme.
„Recunoaștem că pe dimensiunea apărării drepturilor omului în regiunea transnistreană există întotdeauna multe probleme și că autoritățile statului nu sunt uneori capabile să găsească repede soluțiile potrivite pentru acestea. Totuși, practic tot ce s-a făcut până acum în acest domeniu, de la îmbunătățirea condițiilor de detenție pentru unii deținuți și până la rezolvarea unor probleme concrete legate de accesul copiilor din regiune la studii în limba maternă, a fost numai și numai datorită intervenției autorităților”, a remarcat Mariana Sarî, ofițerul de presă al Biroului Politici pentru Reintegrare.
Avocații de la Asociația Promo-LEX cer autorităților de la Chișinău să adopte un plan de protecție a victimelor regimului separatist de la Tiraspol. De la începutul anului și până la 1 decembrie 2022, CtEDO a pronunțat 51 de hotărâri în cauze ce vizează violarea drepturilor omului în stânga Nistrului. Majoritatea reclamanților nu au avut parte de procese echitabile.
