Parlamentul Republicii Moldova a condamnat crimele regimului totalitar comunist pe 12 iulie, în urma unei iniţiative legislative înaintate de Partidul Liberal. Ulterior, la o săptămână de la acest act, Partidul Liberal Democrat din Moldova a înaintat un proiect de lege prin care solicită condamnarea politică a acţiunilor ilegale ale nazismului, stalinismului, bolşevismului (comunismului), care au comis crime împotriva umanităţii prin genocid, deportări, foamete organizată, colectivizare forţată, represiuni politice.
La 13 august, vicepreşedintele PL Valeriu Munteanu a declarat că Partidul Liberal a înregistrat în Parlament o iniţiativă cu privire la procesul lustraţiei. După nici 24 de ore, Partidul Liberal Democrat, prin vocea premierului Vlad Filat, a anunţat că formaţiunea sa are elaborată deja o astfel de iniţiativă, etichetând drept ,,vicioasă” maniera concurenţială de a promova un proiect de lege sau un altul.
Acestea fiind expuse, vă propun spre reflecţie următoarea fabulă indiană:
,,O viespe, Ac ascuţit pe numele ei, căuta de multă vreme ocazia de a-şi câştiga faima printr-o faptă măreaţă. Astfel într-o bună zi, ea a pătruns în palatul regelui şi l-a înţepat pe prinţişorul adormit în patul său. Acesta s-a trezit, speriat, şi a început să plângă în gura mare. Regele şi curtenii s-au repezit să vadă ce se întâmplase. Prinţişorul ţipa, însă viespea îl înţepa iar şi iar. Curtenii au încercat s-o prindă, dar s-au ales cu înţepături. Viespea nu l-a cruţat pe nici unul dintre ei. Au venit acolo slujitorii palatului, iar vestea s-a răspândit pe dată. În faţa intrării s-au adunat o mulţime de oameni. Toţi îşi lăsaseră deoparte treburile. Oraşul întreg era cuprins de nelinişte. Istovită de atâta efort, viespea s-a oprit şi şi-a spus: <>. Apoi şi-a dat sfârşitul” (,,Viespea şi prinţul”, în ,,Succes şi putere”, de Robert Greene şi Joost Elffers).
Lustraţia este un act politic, dar la Chişinău se revendică, riscând să se politizeze şi nimic mai mult. Lustraţia este ritual, ceremonie de purificare, o gură de aer pentru o societate ostenită de competiţiile electorale. Îmi amintesc cum în urmă cu doi ani, o studentă la Ştiinţe Politice în Bucureşti, originară din Chişinău, avea de realizat un reportaj pe marginea lustraţiei. Se afla în stadiul formulării întrebărilor, iar prima suna astfel: ,,Ce părere aveţi despre adoptarea unei legi a ilustraţiei?”. Adoptarea unei legi a lustraţiei ar trebui să se întâmple într-un cadru amplu de dezbatere, la care cetăţenii Republicii Moldova să fie părtaşi. Lustraţia nu e coup de foudre, ea se referă concret la anumite sancţiuni, la anumite categorii de persoane, la anumite perioade. Lustraţia nu place nimănui, ea este un imperativ, o facere a desfacerii istoriei, astfel că trebuie tratată cu cea mai mare seriozitate şi consideraţie.
În această dezordine de idei, să avem grijă pe cine şi cum ,,ilustrăm”, ca să nu ne trezim lustruiţi de mântuială.
