Noul ministru al Apărării, Viorel Ciubotaru, şi-a prezentat, astăzi, priorităţile ministeriale.
Modernizarea Armatei Naţionale, dar şi schimbarea formatului misiunii de menţinere a păcii în regiunea transnistreană, sunt doar două dintre priorităţile noului şef al Apărării din Republica Moldova.
Viorel Ciubotaru a fost prezentat, astăzi, ofițerilor și angajaților instituției de către şeful statului, Nicolae Timofti.
După ceremonia oficială, Nicolae Timofti a discutat aproape o oră, alături de Ciubotaru şi de fostul ministru al Apărării, cu angajaţii Ministerului.
„Sigur că sunt copleşit de emoţii. Sunt foarte bucuros că mă aflu la începutul mandatului unei guvernări noi. Să ne concentrăm pe tot ce se numeşte statul militarului, condiţiile militarului şi de a dezvolta relaţiile atât în cadrul programului politicilor de sicuritate şi politica externă a Uniunii Europene”, le-a declarat Viorel Cibotaru jurnaliştilor prezenţi la eveniment, potrivit Publika.md.
Un studiu publicat luna trecută susţine că actualul format de menţinere a păcii în regiunea transnistreană este unul ineficient, iar Republica Moldova deţine în Comisia unificată de control mai mult un rol formal.
Experţii afirmă că acordul de încetare a conflictului armat de pe Nistru a fost semnat cu grave erori, acest fiind motivul pentru Republica Moldova ar avea acum mâinile legate pe acest subiect.
După cinci luni de război pe Nistru, în 1992, preşedintele de atunci al Republicii Moldova, Mircea Snegur, şi preşedintele Federaţiei Ruse, Boris Elţîn, au semnat Acordul de aplanare paşnică a conflictului armat din regiunea transnistreană. Acord care, în 23 de ani, a fost respectat mai mult pe hârtie. Nu e de mirare, spune ministrul Apărării de la acea dată, Ion Costas, că acordul a fost semnat cu grave erori, iar în forţele de menţinere a păcii ar fi trebuit să fie inclusă şi România. „Au semnat documentul de încetare a focului şi în el erau expuse momente foarte tragice pentru noi. Armata de ocupaţie care ne-a ocupat acum e pacificatoare. Să fie inclusă România ca parte egală cum sunt Rusia, Transnistria, Ucraina şi România împreună cu noi, şi atunci era alt raport”, a explicat Costas.
Autorii studiului susţin că statutul forţelor de menţinere a păcii de pe Nistru contravine dreptului internaţional.
Experţii spun că formatul actual de menţinere a păcii ar trebui să fie înlocuit cu observatori civili şi poliţişti, concept promovat de ONU.
În prezent, forţele de menţinere a păcii deţin arme care sunt prevăzute doar pentru apărare.