Deși, la presiunile Uniunii Europene, Bulgaria a decis anul trecut suspendarea proiectului energetic cu Rusia, South Stream, până când va fi în conformitate cu normele europene în domeniu, Vladimir Putin pare decis să depășească situaţia dezavantajoasă creată și să nu lase din mână acest pion strategic bine poziționat la Marea Neagră și în coasta României.
Portalul Deutsche Welle a pus cap la cap câteva detalii din ultima perioadă privind relația Moscova-Sofia.
Astfel, întorcându-ne în luna iulie a acestui an, îl descoperim pe premierul Boiko Borisov făcând o declaraţie „îmbietoare” la adresa Kremlinului, prin care lăsa să se înţeleagă că şi-ar dori reluarea unor legături strânse cu Moscova: „Este de înțeles că președintele Putin a criticat Bulgaria, dar suntem acuzați pe nedrept. Nu a fost dorința noastră să înghețăm relațiile cu Rusia”.
Borisov făcea referire directă la sancțiunile economice dictate de Bruxelles împotriva Rusiei, măsură la care Bulgaria, în pofida oricărui calcul afaceresc, s-a văzut nevoită să consimtă.
Chiar dacă, după trecerea pe linie moartă a gazoductului South Stream (care trebuia să tranporte gaze naturale pe sub Marea Neagră, prin Bulgaria, Serbia, Croaţia şi Ungaria către centrul Europei), preşedintele Rusiei i-a reproşat cu furie Bulgariei că nu se comportă ca un stat independent, Moscova a schimbat recent tonul. Vladimir Putin a afirmat că respectă alegerea cetățenilor bulgari de a se alătura blocului NATO și că îşi pune speranţa în relansarea relaţiilor cu Bulgaria, subliniază Deutsche Welle, adăugând că acest semnal a fost perceput la Sofia ca un semnal clar de reconciliere.
Jurnaliştii de la Deutsche Welle notează că această schimbare de macaz a Rusiei ar ascunde următoarea strategie: erodarea unităţii în cadrul NATO şi UE şi scindarea ambelor organizaţii, „atât în chestiunea sancţiunilor împotriva Rusiei cât şi în privinţa politicii de securitate”.
„Bulgaria este un teren favorabil pentru «acţiuni sub acoperire». Moscova are în continuare sprijinitori influenţi la Sofia, cu precădere în principalul partid parlamentar de opoziţie. Socialiştii bulgari s-au arătat foarte satisfăcuţi de recentele declaraţii ale lui Putin”, atrage atenţia sursa citată.
Însă efectele nu s-ar opri doar aici. Ce impact ar putea avea, de pildă, această transformare de atitudine a lui Vladimir Puntin asupra Republicii Moldova? Ar putea crea în rândul parlamentarilor PCRM (retraşi de la banii Moscovei), PSRM (cuplaţi la banii Moscovei) şi ai „pro-europenilor” PDM (şi ei inamici zeloşi ai identităţii româneşti a Republicii Moldova) un context favorabil pentru reşaparea în dezbaterea publică, în plan legislativ, şi chiar în privinţa generării unor tensiuni sociale, a acelui detaliu din scenariul federalizării Republicii Moldova după desfăşurător moscovit: raionul Taraclia, locuit în majoritate de etnici bulgari.
În aprilie, pe vremea Guvernului Gaburici, Parlamentul de la Chișinău votase, în prima lectură, un proiect de lege privind acordarea unui statut special raionului Taraclia. În proiectul propus de comuniști se stipulea ca Taraclia să devină „raion național-cultural”. Comuniștii și-au motivat atunci inițiativa prin faptul că„actualmente, Taraclia a devenit un adevărat și recunoscut centru al tuturor bulgarilor din Republica Moldova”, iar acordarea acestui statut ar „dezvolta armonios identitatea bulgarilor și raionul” în general.
Proiectul fusese votat în prima lectură de către fracțiunile PCRM, PSRM și PDM. Liberal-democrații și liberalii nu au susținut acest proiect.