În primul rând, momentul 16 mai 1812 a constituit un semnal de alarmă pentru întregul neam românesc. Când o ţară îşi pierde jumătate din teritoriu şi nu se poate apăra împotriva agresorului înseamnă că sfârşitul îi este aproape. Semnalul de alarmă a fost perceput în rândul elitelor româneşti ale vremii. Somnul impus de epoca fanariotă trebuia să se încheie – sau românii ar fi dispărut de pe hartă. Naţiunea română a intrat în secolul al XIX-lea lipsită de instituţii moderne, lipsită de armată, lipsită de independenţă. La puţin mai mult de 100 de ani de la răpirea Basarabiei, România se prezenta ca o ţară completă, cu instituţii moderne, ieşită victorioasă din Primul Război Mondial. Avertismentul răpirii Basarabiei a fost înţeles de elitele româneşti, care, în decursul a doar trei generaţii, au reuşit să repare greşelile trecutului şi să transforme România într-o ţară modernă.
