Mai mult de jumătate din cetățenii Rep. Moldova cred că unirea celor două state românești s-ar putea realiza, arată un raport preliminar al studiului efectuat de Centrului Român de Studii și Strategii privind identitatea națională din Rep. Moldova.
Datele preliminare ale sondajului efectuat de Centrul Român de Studii și Strategii, sub genericul „Identitate Națională în Rep. Moldova”, reflectă percepția populației din stânga Prutului asupra aspectelor identitare și a spațiului cultural de care aparține. În acest sens, participanții la cercetare au răspuns la întrebări legate de identitatea lor lingvistică, istorie, politică și cultură, precum și cu privire la unirea Rep. Moldova cu România.
Astfel, potrivit raportului, 54% dintre cetățenii Rep. Moldova consideră că unirea este realizabilă (20%- „sigur că da”; 34%- „cred că da”), în timp ce 32% nu cred că este realizabilă ( 25% „cred că nu” și 7% „sigur că nu”). În același timp, un procent considerabil- 15%, nu și-a exprimat opinia referitoare la acest subiect.
De asemenea, 52% dintre cetățenii de peste Prut se declară pentru reunirea celor două state românești, 32% împotrivă, iar 11% au răspuns că subiectul le este indiferent.
Totodată, participanţii la studiul realizat au evidenţiat ca principale avantaje ale reunirii, atât beneficii care ţin de bunăstarea individuală (accesul liber la locuri de muncă, libera circulaţie), cât şi beneficii legate de planul comunitar (dezvoltarea economiei, pensii şi salarii mai mari). Actul unirii nu ar fi însoțit de nicio contribuție pozitivă în viziunea a 15% dintre cetățenii Republicii Moldova.
În ceea ce privește un aspect al identității naționale, și anume limba, 63% dintre cetățenii Rep. Moldova vorbesc cel mai des limba română, 26% limba moldovenească și 10% limba rusă. Mai mult, 63% consideră că limba română și limba moldovenească înseamnă același lucru.
Opinia cetăţenilor din Republica Moldova referitoare la implicarea clasei politice în realizarea reunirii se referă la o așteptare de implicare în acest sens a oamenilor politici de pe ambele maluri ale Prutului. Peste 40% dintre participanţii la studiu consideră că atât politicienii din România, cât şi cei din Republica Moldova ar trebui să aibă ca prioritate realizarea reunirii.
Un alt aspect evidențiat de studiu este acela că 63% dintre cetățenii Rep. Moldova sunt de acord cu afirmația că „România și Republica Moldova sunt două state românești” (39%- categoric de acord, 24% – mai degrabă de acord), în timp ce 16% sunt mai degrabă împotrivă și 9% împotrivă.
Studiul a fost efectuat în perioada 1-15 februarie 2014, pe un eșantion de 1155 persoane în vârstă de 18 ani şi peste; eşantionul este reprezentativ pentru populaţia adultă a Republicii Moldova fără regiunea transnistreană și Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia.
Urmăriți prezentarea raportului preliminar aici. De asemenea, puteți consulta documentul aici.