Mesajele din interiorul Uniunii Europene faţă de noul Guvern de la Chişinău, condus de controversatul om de afaceri Chiril Gaburici, par a evidenţia şi o posibilă contradicţie între două dintre cele mai importante personalităţi politicie din establishment-ul comunităţii europene – cancelarul german Angela Merkel şi fostul premier al Poloniei, Donald Tusk, preşedintele Consiliului European.
Angela Merkel i-a transmis un mesaj clar premierului Chiril Gaburici: în parcursul ei integraţionist, Republica Moldova va beneficia de sprijinul Germaniei numai în condiţiile în care va continua reformele democratice şi consolidarea statului de drept şi a economiei de piaţă. În traducere liberă, „Doamna de Fier a Europei”, cum i se spune cancelarului german, i-a dat de înţeles primului-ministru: „Suntem cu ochii pe voi pas cu pas!”
“Preluaţi răspunderea guvernării statului într-o perioadă de mari provocări economice şi politice. Puteţi să vă bazaţi pe sprijinul deplin al Guvernului Federal în vederea continuării reformelor democratice, a consolidării statului de drept şi a economiei de piaţă, în special, în ceea ce ţine de realizarea agendei de asociere la UE”, se arată în mesajul semnat de Angela Merkel.
Este cunoscut scepticismul cancelarului german privind procesul de integrare din zona est-europeană. La fel cum era renumit şi Donald Tusk, pe vremea când conducea Executivul Poloniei, pentru atitudinea sa tranşantă şi deloc răbdătoare la adresa turbulenţelor politico-economice din statele Parteneriatului Estic.
Însă, în cadrul întâlnirii pe care preşedintele Consiliului European a avut-o cu Chiril Gaburici, Donald Tusk a făcut o declaraţie care ar putea fi considerată drept festivistă. Tusk a afirmat că Republica Moldova se transformă într-un stat european modern. Lucru greu de spus, poate chiar o exagerare, despre un stat care încă se confruntă cu o corupţie endemică, iar unul dintre partidele aflate la guvernare, PDM, refuză cu obstinaţie, deşi se autointitulează “proeuropean”, o recomandare vitală din partea Comisiei Europene pentru reforma justiţiei: desemnarea unei persoane non-politice în funcţia de procuror general. Totul pe fundalul unei economii naţionale fragile dominată de o oligarhie scăpată de sub control, a unui sistem financiar total neprotejat în faţa atacurilor devalizatoare şi a unei rate a sărăciei provocate politic care creşte de la an la an.
Un raport Political Risk Map 2015 relevă faptul că Republica Moldova este considerată un stat cu risc ridicat de instabilitate politică în 2015. În regiune, Republica Moldova, Ucraina și Serbia sunt considerate cu risc politic ridicat, având scoruri situate sub 49 de puncte. Singurele state din Europa cu un punctaj aproape de 100 sunt Elveţia, Danemarca, Norvegia şi Suedia, ceea ce indică o stare de echilibru politic în aceste țări. Potrivit raportului, creşterea tensiunilor geopolitice, violenţa politică şi mişcările separatiste, alături de scăderea preţului materiilor prime, agravează riscurile politice la nivel global şi reprezintă principalele obstacole pentru investiţiile străine directe.
Raportul mai indică şi faptul că oamenii din afaceri din România consideră Republica Moldova un stat nesigur pentru investiţiile străine. Cel mai recent exemplu în acest sens îl reprezintă ezitările celei mai mari companii de distribuţie şi furnizare a energiei electrice din România, Grupul “Electrica”, de a investi în domeniul energetic din Republica Moldova. Zilele trecute, directorul “Electrica”, Ion Roşca, a declarat că deşi rentabilitate unei afaceri în domeniul energetic din Republica Moldova este indiscutabilă, în acest moment scenariul unei investiţii peste Prut nu poate fi luat încă în calcul, deoarece “riscurile pe zona politică afectează”.
„Este o zonă atractivă pentru toate companiile românești, însă este condiționată și de traseul ei politic, și economic care sperăm să fie proeuropean. Zona de distribuţie a fost analizată de noi. Luăm în considerare această posibilitate de a pătrunde în sectorul de distribuţie din Republica Moldova, dar nu avem încă nimic concret, pentru că riscurile pe zona politică afectează şi cele de pe zona de reglementare sunt ridicate. Rata de rentabilitate acolo este de 12,5%, ceea ce ar putea fi un semn atractiv. Au existat discuții și pentru achiziția unor active din România pe care <<Enel>> intentionează să le vândă, însă decizia lor a fost să înghețe acest demers”, a declarat Ioan Roşca, citat de Ziarul Financiar.
Electrica avea în plan distribuţia de energie din sudul ţării, cea mai dezvoltată zonă, care include şi Chişinăul.
Le Monde, una dintre cele mai influente publicaţii din Franţa, nota săptămâna aceasta într-un articol că Republica Moldova, statul cel mai avansat în reforme din Parteneriatul Estic, a făcut un pas înapoi în procesul de integrare europeană și revine la apropierea de Rusia, după ce coaliția minoritară proeuropeană din Parlament l-a numit la conducerea Guvernului pe Chiri Gaburici, cu susținerea comuniştilor conduşi de Vladimir Voronin.
“Această alianță între o parte a dreptei și comuniști transmite un semnal prost Europei”, afirmă Dan Dungaciu, preşedintele Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI). “Propunerea unui Guvern minoritar într-o țară care se află în apropierea Ucrainei, confruntată cu o criză, reprezintă un gest iresponsabil”, adaugă el.
