Populaţia din Odesa este speriată de atentatele misterioase cu bombă care au avut loc de la începutul anului în regiune. Mulţi consideră că acestea nu sunt decât primii paşi dintr-un plan de transformare a zonei într-o „Republică Populară” după modelul Doneţkului sau Luhanskului, controlate în estul Ucrainei de separatiştii proruşi, informează publicaţia vietnameză Baodatviet.vn.
Cea mai recentă explozie a avut loc pe 22 martie. O bombă artizanală a distrus biroul organizaţiei Padaigma 12, care ajută persoanele cu handicap şi care a oferit în utlimele luni asistenţă medicală soldaţilor răniţi în conflictul cu rebelii filoruşi din estul Ucrainei. Autorităţile de la Kiev susţin că în spatele acestui act terorist s-ar afla forţele separatiste. La începutul lunii ianuarie, o bombă avusese ca ţintă sediul Centrului de Coordonare Euromaidan, care se ocupa cu strângerea de fonduri pentru trupele Kievului în războiul din Donbas, iar anterior, pe 3 ianuarie, mai multe vagoane cu petrol fuseseră aruncate în aer într-o staţie de cale ferată. Aceste două incidente, catalogate de autorităţile centrale drept acţiuni teroriste, au venit la scurt timp după ce, în decembrie, o bombă a fost detonată în afara unui birou al Consiliului de Securitate Publică din Odesa. Câteva zile mai târziu, o persoană încă neidentificată plănuise să atace cu explozibil TNT sediul Activiştilor Patriotici din Ucraina, însă atacatorul a fost omorât accidental de propria sa bombă.
Ipoteza analiştilor Stratfor conform cărora Kremlinul ar căuta blocarea accesului Kievului la Marea Neagră, prin ocuparea culoarului costier din sudul Ucrainei pentru o conecta regiunea transnistreană de peninsula Crimeea, anexată de Rusia anul trecut, menţine autorităţile din Odesa într-un regim de maximă vigilenţă. Acest segment de coastă, vital pentru scutul teritorial al forţelor guvernamentale ucrainene, se întinde de la Mariupol la Crimeea prin Herson, Mykolaiv și Odesa. Sensul strategic al regiunii transnistrene în amputarea pârghiilor de acţiune ale Kievului în zona Mării Negre este acela de a crea o punte terestră între forţele militare ruse de pe teritoriul separatist al Republicii Moldova şi Crimeea. Pentru a forja acest coridor în realizarea legăturii cu trupele din regiunea transnistreană, Rusia ar putea folosi „opţiunea pod-teren”, susţin analiştii americani. În această logică de asalt, Moscova ar avea nevoie de efective militare ofensive cuprinse între 40.000 şi 60.000 de trupe care să forţeze o înaintare de 645 de kilometri. Astfel, într-o durată de 23-28 de zile, Rusia ar putea ocupa un teritoriu de peste 100.000 de kilometri pătraţi. Odată ocupat teritoriul, ar fi necesar un corp militar defensiv de 80.000-112.000 de militari pentru ca Moscova să-şi păstreze obiectivul cucerit.
Guvernatorul regiunii Odesa spune că nu vede regiunea transnistreană ca pe o amenințare, deși admite că există probleme la granița dintre Ucraina și Republica Moldova, pe segmentul de frontieră cu separatiștii.
,Ei se tem de noi în același fel în care ne temem și noi de ei”, a glumit Igor Palița în timpul unei conferințe de presă.
La sfârșitul anului trecut, armata ucraineană a săpat un „șanț de protecție” pe segmentul transnistrean al graniței dintre Republica Moldova și Ucraina. Autoritățile de la Kiev au anunțat că prin această măsură, Ucraina încearcă să împiedice accesul tehnicii militare rusești din regiunea transnistreană în eventualitatea în care militarii ruși, dislocați în regiunea transnistreană, vor primi ordin să atace din această parte Ucraina. De asemenea, la începutul lunii martie, din acelaşi motiv, autorităţile locale din raionul Frunzivka, regiunea Odesa, au ordonat consiliilor săteşti din localităţile de frontieră cu Republica Moldova, pe segmentul necontrolat de Chişinău, să distrugă drumurile locale din proximitatea graniţei. Această măsură a venit la o lună distanţă, după ce, în februarie, autorităţile de la Kiev şi-au poziţionat un efectiv 1.000 de militari ai trupelor naţionale ucrainene la graniţa cu Republica Moldova, pe segmentul de frontieră cu regiunea transnistreană, la Cuciurgan, oraşul Dnestrovsk, formând un o structură însăcrinată cu sprijinul poliţiştilor de frontieră în probleme de securitate. În februarie, în regiunea transnistreană, geniştii din Grupul Operativ de Trupe Ruse (GOTR) au desfăşurat exerciţii militare la graniţa dintre Republica Moldova şi Ucraina.
Recent, publicaţia Novoye Vremya informa asupra faptul că regiunea transnistreană furnizează „sub camuflaj” voluntari poliţiştilor locali din autoproclamata Republică Populară Doneţk din Ucraina, ocupată de separatiştii proruşi.
